Continui să cred că ies la iveală și valori bune din această pandemie, omenia în special. Nu cred că există o persoană de pe glob care să nu aibă cel puțin un gând negativ, anxios despre ce aduce ziua de mâine, sau chiar de ce nu, chiar ziua de azi.
Am ajuns să fim obligați să trăim în prezent, și asta ne sperie cumplit, cumva.
Lipsa planurilor pentru mine reprezintă o anxietate. Deja mă amuz când îmi scrie câte o prietenă: Ce faci joi la ora 5? Vorbim și noi pe video?
-Ce să fac? Un lucru e cert, voi fi acasă.
Discuțiile cu prietenii, chiar și mailurile, ne țin în rutina de care AVEM NEVOIE disperată pentru ca cele mai negre gânduri să nu se adeverească. Oare voi avea bani să achit facturi, să mâncăm, vom mai avea mâncare, apă? Dacă nu ne mai putem vedea părinții/ bunicii multe luni de acum înainte? Cum va fi viața noastră fără atingeri, îmbrățișări? dacă ne îmbolnăvim? Dacă trebuie să mergem la spital? Cum va fi viitorul copiilor mei? Vor mai merge la școală? – TOATE, scenarii puțin probabile, dar care ne inundă creierul zilnic.
Nu mai zic ce e în sufletul unui medic care trăiește cu frică să nu se îmbolnăvească, să nu aducă acasă virusul, care vede moartea zilnic și trăiește neputința într-un alt tip de război.
Dar rudele medicilor? Copiii lor? Ce simt? Ce gândesc? Cum depășesc situația aceasta? Am stat de vorbă cu Psihoterapeutul Irina Crețu, coodonatorul proiectului ‘Fii bine, fii informat!’
Cum poți beneficia și tu de ședințe gratuite cu psihologi
Ei bine, peste 100 de psihoterapeuți ai Institutului Român de Psihoterapie Integrativă oferă consultații online până în data de 1 mai 2020.
Oricine poate să primească acest ajutor. Oricare dintre noi are momente in care simte că îi fuge pământul de sub picioare, și e normal. Avem nevoie de puțin ghidaj. Trebuie să intrați aici, și să vă alegeți data, medicul și ora consultației.
Pentru personalul medical, apare provocarea specifică salvatorului, de a accepta limitele profesiei, neputința de a salva toți pacienții, gestionarea suprasolicitării
Ședințele durează între 10 și 50 min, în funcție de nevoia celui care ne contactează: informare sau suport, spune psihoterapeutul Irina Crețu, coodonatorul proiectului ‘Fii bine, fii informat!’ Aceste ședințe sunt telefonice, video sau mesaje text.
Ședințele, deși au un alt caracter față de cele de psihoterapie (au un specific de prim ajutor psihologic) păstrează totuși aceleași reguli ale confidențialității.
Putem spune, la modul general, că o schimbare neasteptată generează o nevoie de adaptare ce ne consumă resurse emoționale și care poate avea ca și consecință atât o simptomatologie anxioasă cât și depresivă.
-
Care sunt temerile oamenilor? Factorii ce declanșează disconfortul emoțional ?
1. Pericolul îmbolnăvirilor
2. Schimbarea majoră de viață, izolarea și distanțarea socială
În functie de situațiile individuale și dificultățile nou apărute, sau cele preexistente, problematica din perspectiva intensității disconfortului este foarte particularizată. Deli contextul este global, răspunsul emoțional este unul specific pentru fiecare dintre noi.
În acest context, cea mai potrivită recomandare, la modul general, ar fi ca fiecare să apeleze la un psihoterapeut din programul disponibil pe www.irpi.ro pentru a primi suport si însoțire pe dificultățile proprii.
Cu siguranță această perioadă este dificilă pentru mulți dintre noi, problemele apărute sunt percepute diferit de fiecare în parte în funcție de multe variabile:
– unii sunt îngrijorați de aspectul economic-financiar
– unii au un disconfort mai accentuat pe sfera de ingrijorare cu probleme medicale
– unii au disconfort să se adapteze la noi reguli, la schimbari majore…etc
Cu toate acestea, singurul mod in care putem sa rezolvam o problema, sa ne protejam si sa ramanem intru-un echilibru este de a accepta, in prima fază, toate gandurile si emoțiile, de a le procesa si de a incerca sa ramanem centrati pe gasirea solutiilor.
-
Ce poți face ca să treci cu bine ziua?
– stabilirea agendei zilnice
– păstrarea unor obiceiuri vechi ce pot fi încă incluse în programul zilnic: cafea, îmbrăcat, tabieturi de dimineață, mesele principale.
– menținerea relatiilor cu persoanele apropiate, pentru ca distanțarea să rămână doar în termeni de spațiu fizic, nu și emoțional.
Pentru personalul medical, apare provocarea specifică salvatorului, de a accepta limitele profesiei, neputința de a salva toți pacienții, gestionarea suprasolicitării.
Mamele singure trebuie să își dezvolte acum competența de a cere sprijin
-
Ce sfaturi le dați mamelor singure care nu au sprijin? Cum se pot liniști mental?
În cazul familiei monoparentale, este important să se identifice acum toate resursele care existau, dar nu erau folosite înainte: prietene, cunoștinte vechi cu care pot vorbi, grupuri de suport….să implice copiii și în activități pe care le pot face singuri (care să se potrivească și vârstei) se uită la un film, fac un lego, puzzle, vorbesc pe video cu un prieten sau cu bunicii și chiar se joaca așa, prin video. Și să își dezvolte acum competența de a cere și a oferi suport.
Programul de odihnă este foarte important, să ajusteze programul de somn cu cel al copilului, pentru a avea claritate și putere în timpul zilei. (N.m știu insă că acest lucru ia timp și răbdare, așa că fiți blânde cu voi)
Atentie la: igiena emoțională, a rămane ancorată în prezent, centrată pe găsirea unor soluții specifice, punctuale, redobândirea controlului asupra programului, acceptarea propriilor gânduri și emoții și controlul comportamentului.
Este nepotrivit să ne imaginăm că există rețete universale
O familie unde un adult a pierdut serviciul, cum poate face față situației, dacă sunt și copii? Cum să nu intre în bucla fricii pentru ziua de mâine?
Evident că situația este dificilă, este nevoie existe o listare a priorităților și urgențelor,
-să recunoască și să accepte propria îngrijorare,
-să recunoască faptul că orice problemă are o soluție (chiar dacă nu e cea dorită), să rămână centrați pe rezolvarea problemelor nu să se lase prinși într-un cerc vicios de gânduri și emoții negative.
– să rămână conectați la resurse, pentru a putea identifica soluțiile idividuale, specifice.
Este nepotrivit să ne imaginăm că există rețete universale, dar punctele cele mai importante pentru noi toți sunt, în situații dificile de criză:
1. Să avem comportamente de autoîngrijire, autoajutorare și automonitorizare pentru a putea oferi suport celorlalți. (Somn, alimentație, activitate fizică, timp personal) Pentru a putea oferi suport si grija altora trebuie in primul rând să ne oferim nouă înșine grija!
2. Să dezvoltăm competența de a cere sprijin celor din jur.
3. Să urmăm cu strictețe toate indicațiile autorităților și să rămânem raționali atât în privința pozitivului cât și negativului. Extremele nu sunt potrivite.
4. Pentru situații de criză există suport centrat pe echilibrare, stabilizare si identificarea resurselor. Prelucrarea si restructurarea gândurilor distructive.
Pași mici spre redobândirea noțiunii de control a propiei vieți.
5. Orice criză aduce și un beneficiu. Poate pare imposibil, dar fiecare la nivel individual, va găsi beneficiul personal. Pe tremen lung, acesta poate aduce schimbări semnificative.
Articolul va face din campania #DeParteaCealaltăABaricadei, inițiată de alexisme.ro și vine în sprijinul celor care lucrează pentru ca noi restul să putem să #StămAcasă. Dacă ți-a plăcut și ți se pare util, te rog dă share de aici sau de pe pagina de Facebook.
Citește alte articole din Campania socială, #DeParteaCealaltăABaricadei:
#DeParteaCealaltăABaricadei: Viziere gratuite pentru medici, făcute de oameni cumsecade
Leave a Reply