Ți se par cunoscute situațiile de mai jos?
- Când te căsătorești: toată lumea te felicită în biserică, și când întorci obrazul să te pupe, și se șoptește ușor la ureche: când faceți un copil?
- Faceți copilul (când iese, aia e!) și la botez te întreabă iar printre pupături: când îl faceți pe al doilea? Nene, lasă-mă să mă obișnuiesc mai întâi cu primul!
- Apoi dacă mai faci un al doilea, mulți fie te compătimesc, te cred curajoasă sau pur și simplu nu înțeleg de ce mai vrei încă unul, că oricum nu te vei descurca și viața ți s-a dus.
- Sigur, mai sunt și prietenii, mai ales cei cu copii care au trecut prin variantele de mai sus și au învățat să nu reacționeze la fel și te sprijină cum pot.
Oare cum voi fi mamă de doi?
Întrebarea asta mă macină cel mai mult de 4 luni de când am aflat că vom mai avea un copil. (later am aflat, va fi tot băiat, și avem o provocare să îi găsim un nume, dat fiind că lui D. i-am dat trei prenume!).
Știi fricile pe care le ai ca mamă la primul copil? Că nu vei știi să ai grijă de el? Cred că sunt firești până la urmă și cel mai fascinant este că devii cea mai bună mamă pentru copilul tău, fără să știi exact cum. Pur și simplu simți asta, oricât de clișeu ar suna. Și trec ani.. vreo 4 mai exact, și simți că totul s-a așezat cum trebuie în viețile voastre: dormiți noaptea, copilul la grădiniță, ai timp să mânânci înlinște, să citești, te-ai întors la serviciul de care îți era chiar dor, lucrurile se schimbă, evoluează în bine.
Apoi… vezi în fața ochilor 2 liniuțe și începi să râzi isteric și tu și soțul..
– De ce râdeți? întreabă D., nedumerit.
– Nu râdem, suntem ..uimiți. O să ai un frățior sau surioară!
-Yeeey! Eu cred că o să fie… frățior sau surioară, așa cred eu!
De vreo 4 luni de când am aflat că vom deveni părinți din nou, fricile acelea de la primul copil revin. Doar că sub altă formă. O să îl iubesc la fel? Nu, o să îl iubesc diferit, pentru că așa am citit eu că se întâmplă. Dar cum? Cum o să îmi împart timpul acum la 2 cu un bebeluș care necesită atenție non-stop? Iar ne trezim noaptea? Colici, plânsete, dinți, scutece, etc. Și D.? Va fi gelos, mai ales pentru că acum e lipit de mine și nu îi va pica bine să nu îl mai țin în brațe pe el, ci pe bebeluș.
Vor urma din nou primele dăți când…
Toate gândurile negative care îmi trec prin cap în fiecare minut trebuie să le opresc, pentru că o iau razna. Pur si simplu vreau să mă bucur că o să mai avem un bebeluș pe care să îl țin în brațe, care să gângurească, care să zâmbească prima oară când deschide ochii.
Vreau să mă bucur din nou de prima oară când râde, prima oară când întinde mânuța către mine sau către fratele său, prima oară când mă va trage de păr sau de ochelari, prima oară când ne arată iubirea lui, prima oară când se va rostogoli, prima oară când va merge de-a bușilea, apoi primii pași.. și câte și mai câte prime dăți. Le voi prețui pentru că vor fi ale lui. Și voi ști sigur să îl iubesc altfel, așa cum și pe D. îl iubesc deja altfel pentru că e primul. Dar în nici un caz, mai mult.
Recunosc, nu am simțit acel fior când mi l-a pus în brațe la maternitate. Pur și simplu nu am simțit, și o perioadă de timp am trăit cu un sentiment de vinovăție, că nu sunt o mamă bună. Apoi, cu trecerea vremii am învățat că timpul este prietenul nostru și mai ales obișnuița. Da, zilnic am învățat să îl iubesc cât un pic mai mult încât deja la doar 4 ani am impresia că nu mai pot strânge mai multă iubire pentru el.
Așa că aleg să mai pun o sămânță în inima mea și pentru frățior care va crește la fel, cu timpul, și cu răbdare. Vin noi experiențe așa că… bring it on!
Cu această ocazie, am descoperit cât de diferite sunt multe lucruri acum, la al doilea copil. Așa că am pus la cale o campanie de informare, un ghid pentru gravide, începând cu analizele gratuite, beneficii și până la lucrurile de care avem realmente nevoie pentru un bebeluș.
În curând, pe Alexisme.ro!
Multe multe felicitări!
Va fi bine și va fi diferit de cum a fost cu primul copil. Dar, va fi mult mai ușor pentru tine sa faci față provocărilor de părinte
Zice asta mamă de doi- băiat de 8 ani, fetiță de 4 ani!
Pupici!
Multumesc frumos! Uneori am nevoie de mici incurajari sa vad ca se poate! Tot 4 ani si ceva va fi si la ai mei diferenta! Te-a ajutat baiatul? Asa un pic?
Pe cât posibil, voi veni mereu cu incurajari catre tine! Te urmaresc cu drag si sigur ne vom mai intersecta … macar online.
Da, baiatul m-a ajutat. Pana cand fetita a fost mica si a depins doar de mine, baiatul a fost foarte saritor si intelegator. In momentul in care domnisoara a prins putere, drag de miscare pe propriile picioare si glas pentru a cere sau a se plange, s-au schimbat datele problemei.
Acestea să-ți fie cele mai mari griji!
Totul va fi bine!
Este frumos, foarte frumos si mult mai usor decat prima oara! Te gandesti acum ca sunt nebuna pentru ca daca ai 2 nu poate fi mai usor! Ba da! Sti ce ai de facut, ai mai facut-o odata si acum singura problema va fi de organizare! Cum iti vei organiza exact timpul ca sa le faci pe toate?!?dar efectiv cresterea de bebe2 va venii mecanic, firesc! Vicky mami de Ron -4 ani si Noah – 3 luni
Felicitări și să vină cu bine pe lume! Mă bucur tare pentru voi și o să îți spun cum cred eu că vei fi, așa cât am apucat să te cunosc.
Vei fi îngrijorată despre sentimentele pe care le vei avea în privința noului venit, combinate cu un pic de vină că nu îi mai poți acorda lui D. atenția deplină, ca până acum. Vei fi stresată poate, obosită sigur, dar maxim de fericită. Vei vedea că nu vei înțelege de unde poate izvori atâta iubite pentru amândoi și te vei da peste cap să le acorzi atenție și să îi asiguri de iubirea și siguranța ta pe amândoi. Vei simți, pe alocuri, că nu mai poți, dar te vei scutura și vei mai putea puțin. Orice ai face, bucură – te de fiecare moment din sarcină și nouă viață în 4, pentru că aceste clipe nu se vor mai întoarce. Semnează o mamă de 2 care a trecut prin toate stările posibile și încă experimentează, într-o pendulare continuă între agonie și extaz.
Te îmbrățișez tare!
Si bine ai apucat să mă cunoști, să știi! Na, mame de scorpioni! Multumesc frumos pentru incurajari! Să știi că exact asta plănuiesc să fac: să mă bucur de fiecare moment căci am experiența deja că nu se mai întorc aceste clipe! Te imbratisez si eu
Felicitări!❤️ Din punctul meu de vedere asta înseamnă curaj: să cunoști oboseala și netimpul și să mai faci pasul acesta. Abia aștept articole despre baby 2.0. Să fiți sănătoși și sarcină ușoară!
Multumesc frumos, Sofie!! Stai pe aproape,urmeaa articole cu baby 2.0 🙂