A treia Strategie națională pentru părinți a fost lansată din nou în dezbatere publică, pe 4 aprilie, după ce a stat doi ani în dezbatere publică, cea anterioară. Noul proiect vrea ca până în 2025 să se creeze o Rețea Națională pentru Sprijinul Părinților care să ofere sfaturi pentru părinți, acces la resurse educaționale, forumuri de discuție. În cele 75 de pagini sunt trecute obiective generale, fără date despre cât vor costa sau cum vor fi aplicate măsurile.

Puteți trimite propuneri și sugestii cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 zile calendaristice (de la data publicării, 4 aprilie) pe adresa de e-mail consultare.snsp@edu.gov.ro.

Măsurile sunt aceleași ca și până acum: campanii de informare prin difuzarea de informații despre parentalitate, dezvoltarea copilului, practici parentale, apelând la resurse disponibile diferite (TV, jurnale, broșuri, site-uri Internet, aplicații Smartphone. 

Se vor înființa comisii la nivel local, nu se precizează exact cine va face parte din ele și cum vor fi chemați părinții să participe la diverse cursuri care se vor ține:

• “în instituții educaționale, medicale, de asistență socială, alte instituții publice sau organizații nonguvernamentale (precum grădinițe, școli, servicii complementare de educație timpurie, centre de asistență psihopedagogică, direcții de protecție a copilului, centre comunitare integrate, maternități, secții de pediatrie, centre de recuperare destinate copiilor cu dizabilități, centre de zi, centre de plasament temporar, centre de sprijin pentru părinți, biblioteci, asociații, fundații, alte centre/structuri de îngrijire și protecție a copilului);

• on-line;
• – la domiciliul familiilor”.

Ministerele implicate în Strategie sunt:

• Ministerul Educației
• Ministerul Sănătății – servicii de sănătate în situații de sănătate precară/CES/situație de handicap/dizabilități/anxietate/tulburări din spectrul autist/ obezitate/nutriție/consum de droguri/alcool, tutun – dependență de tehnologie/depresie/tulburări
  psiho-emoționale etc.);
• Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
  Copilului și Adopție – ANPDCA, a activității autorităților de la nivel județean, în cazul serviciilor specializate ce vizează atât copiii, cât și familiile acestora, dezvoltate și furnizate de către autoritățile de la nivel local (ex. consiliere, informare etc.);
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (servicii de protecție socială; mica infracționalitate; violență în familie, în școală sau online etc.).

Strategia anterioară, denumită Părinți educați, copii fericiți, de acum 2 ani, era mult mai stufoasă și conținea și date despre câți părinți vor fi ajutați să urmeze diferite cursuri. Versiunea de acum nu mai conține aceste date.

Pe scurt, din actuala Strategie pusă în dezbatere publica, documentul pe care îl puteți consulta aici Proiect_SNSP_2024_2030.

“Este necesară precizarea modalităților de organizare a acestor cursuri / a strategiilor de lucru cu părinții, potrivit unor metodologii specifice: tipul intervenției (colectivă sau individuală), locul/spațiul și timpul alocate, resursa umană implicată (profesionist, voluntar, părinte experimentat etc.), criterii de selecție a beneficiarilor ș.a.

Nu poate fi vorba de școlarizarea părinților, ci de posibilitatea ca ei să beneficieze de acele programe pe diferite niveluri de intervenție în mediul formal, informal sau non-formal (în funcție de intensitatea/ gradul nevoilor părinților pornind de la diferite probleme, precum școlaritate, sănătate, abilități practice etc.) care pot fi accesate de către orice părinte, în funcție de nevoile sale concrete, în intervalele de timp pe care le are la dispoziție, cu posibilitatea parcurgerii acestor programe în ritmul lor, cu respectarea principiului descentralizării decizionale (prioritizarea alegerii personale a instituţiilor şi a tipului de servicii de susținere parentală de către părinţi/ reprezentanți legali ai copilului). În caz ideal, este nevoie ca fiecare părinte să dețină un set de cunoștințe, pentru a se ocupa mai bine de copilul său în domeniul școlar, sănătate etc.

Mulți părinți se confruntă cu diverse probleme de conduită ale copiilor (ex. consum de alcool, droguri), probleme de comportament (ex. violență verbală și fizică), dar și cu probleme de sănătate ale copiilor (ex. alimentație, somn, diverse maladii/ afecțiuni), inclusiv utilizarea excesivă a tehnologiei. Apare necesitatea monitorizării acestor cazuri, prin consilierii școlari și cabinetele de medicină din unitățile de învățământ, și acordarea susținerii prin tipuri de intervenție, individuale sau colective, potrivit gradului de dificultate.

Categoria părinților cu copii implicați în situații de bullying

Părinții copiilor care sunt implicați în situații de bullying, fie ca ținte, martori sau chiar inițiatori, au nevoie de susținere specializată pentru a putea să își ajute copiii cu cele mai potrivite intervenții. Într-o situație de bullying, toți copiii au de suferit, indiferent de rolul pe care îl ocupă în această dinamică relațională.

Informarea părinților sub forma unor campanii de comunicare adresate populației generale, prin difuzarea de informații despre parentalitate, dezvoltarea copilului, practici parentale etc., apelând la resurse disponibile diferite (TV, jurnale, broșuri, site-uri Internet, aplicații Smartphone) are efecte pozitive asupra comportamentelor acestora față de copii.

Obiective

Obiectivul general al Strategiei naționale pentru susținerea părinților este informarea, consilierea, asistența și sprijinul material al părinților în vederea asigurării celor mai bune condiții pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor.

1.Programele și activitățile de sprijin pentru părinți cuprind două niveluri de intervenție, care țintesc părinții copiilor pe diferite segmente de vârstă, de la naștere până la adolescență.

Dezvoltarea unor abordări complementare, educaționale, de sănătate și sociale, pentru sprijinirea părinților și elaborarea cadrului legislativ – normativ necesar corelării eforturilor de susținere parentală;

Constituirea infrastructurii necesare susținerii parentale;

Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistența și suportul părinților;

Dezvoltarea serviciilor de susținere parentală accesibile și integrate

Rezultate așteptate

Stilurile parentale bazate pe o abordare proactivă, deschidere față de nevoile copilului și pe cerințe pozitive vor avea un efect benefic asupra dezvoltării inteligenței emoționale la copii. Se va promova disciplina pozitivă în detrimentul utilizării disciplinei punitive, corelată cu un nivel scăzut al inteligenței emoționale la copii și adolescenți, acompaniată de cele mai multe ori, ca o consecință, de comportamente negative, cum ar fi: consum de alcool, o stimă de sine scăzută, rezultate școlare scăzute, tulburări de comportament, depresie și anxietate, agresivitate etc.

Un stil parental pozitiv presupune practici parentale, care pot fi învățate și exersate de către părinți, pentru o relație pozitivă, acceptată și împărtășită cu copilul, creșterea autonomiei acestuia și construirea unor așteptări realiste față de copil ș.a. Un comportament parental pozitiv, acompaniat de un control al regulilor stabilite de comun acord cu copilul și respectul reciproc asumat și împărtășit, este asociat cu rezultate pozitive asupra dezvoltării acestuia, asupra rezultatelor școlare, a stării de sănătate și a integrării sociale sociale adecvate a copiilor.

Măsuri

Măsurile cuprinse în Planul de acţiune vor fi transpuse la nivel local prin intermediul structurilor de susținere parentală. Acestea sunt structuri executive, organizate ca grupuri de lucru/ departamente/ echipe integrate de profesioniști, în scopul furnizării de servicii de educație și sprijin parental la nivel local/ teritorial.

Programele si serviciile de educație și susținere parentală se pot derula prin următoarele modalități, în funcție de analiza de nevoi a părinților:

– în instituții educaționale, medicale, de asistență socială, alte instituții publice sau organizații nonguvernamentale (precum grădinițe, școli, servicii complementare de educație timpurie, centre de asistență psihopedagogică, direcții de protecție a copilului, centre comunitare integrate, maternități, secții de pediatrie, centre de recuperare destinate copiilor cu dizabilități, centre de zi, centre de plasament temporar, centre de sprijin pentru părinți, biblioteci, asociații, fundații, alte centre/structuri de îngrijire și protecție a copilului);

• on-line;
• – la domiciliul familiilor”.

Strategia din 2022 ani poate fi consultată mai jos

https://alexisme.ro/2022/04/21/strategia-de-educatie-parentala-contine-cursuri-pentru-toti-parintii-o-data-la-3-4-ani-dar-nu-sunt-obligatorii/