Cum să ne pregătim de criză economică în al 12-lea ceas!

Eu zic că încă mai avem puțin răgaz să ne pregătim de criza ce va urma, căci cu siguranță va fi una. Depinde și de noi cât de lungă va fi. Am putea să învățăm din greșeli și mai ales din criza anterioară. Nu mă sperie neapărat criza economică pentru că știu că va trece, însă în paralel să gestionăm și o izolare totală de oameni și un pericol constant la adresa sănățății este deja mult.

La criza din 2009 nu eram nici măcar căsătorită, nu aveam copii, ba chiar în acel an l-am cunoscut pe soțul meu. Taman când își închidea afacerea din cauza crizei. Am ieșit cu greu din luptă, șifonați dar totuși puternici, cu multe învățăminte in bagaj. Suntem mai pregătiți de data asta, măcar pentru că știm cum se desfășoară lucrurile și la ce trebuie să renunțăm, cum să facem să ai păstrăm niște bani. Economii nu am mai apucat să facem: cu indemnizația mea care nu e cât salariul și multe facturi, bani deoparte nu există.

Însă mai putem face câțiva pași înaintea crizei. Trainerul de educație financiară, Adrian Asoltanie, mi-a povestit ce crede el că ne așteaptă și ce mai putem face în al 12-lea ceas.

Sper că și autoritățile au învățat din criza din 2009 și vor gestiona situația mai bine, să nu se mai ajungă la falimente și case pierdute.

• Închiderea marii puteri a lumii, China, răspândirea virusului care iată, deja a cauzat pandemie la nivel global. Acestea sunt marile probleme ce apasă pe umerii tuturor. Urmează o criză economică sau una financiară?

A. Asoltanie: Consider că urmează o criză economică foarte serioasă. Vor fi afectate nu doar afacerile din turism, transport si evenimente ci, în cascadă, aproape toate industriile. Vom asista la un bulgăre de zăpadă care adună reduceri de business, somaj, întârzieri de plăti, falimente… într-un vârtej extrem de periculos. 

• Care e diferența dintre criza economică și cea financiară?

A. Asoltanie: Criza financiară este cea care afectează în principal sectorul financiar: băncile și bursa, dar dacă fundamentele economice sunt solide, acestea își revin repede prin diverse stimulente financiare guvernamentale. Criza economică afectează majoritatea industriilor si generează pierderi în cascadă pe fluxul de business furnizori – client și implicit angajați.

Companiile mari vor fi și ele afectate însă au experiența și resurse mai mari la dispoziție. Este motivul pentru care am tot recomandat  ca oamenii să amâne puțin proiectele antreprenoriale / freelancing și să mai rămână la umbrela unor organizații mai mari și mai stabile.

• Firmele mici și antreprenorii vor avea de suferit?

A. Asoltanie: Da, cel mai mult vor avea de suferit firmele mici și antreprenorii. Deși aceștia ar trebui să fie cei mai flexibili și adaptabili, în realitate ei trăiesc tot timpul la limită, fără rezerve consistente de cash, mereu în așteptarea următoarei încasări. Companiile mari vor fi și ele afectate însă au experiența și resurse mai mari la dispoziție. în același timp au loc de ajustare în timp ce 80% din firmele din România au 1-2 angajați… practic patronal este unicul angajat, afacerea depinde de el și el de afacere. Acesta este motivul pentru care am tot recomandat la cursurile mele din corporații în ultimiii 2 ani, ca oamenii să amâne putin proiectele antreprenoriale / freelancing și să mai rămână la umbrela unor organizații mai mari și mai stabile.

Pe măsură ce oamenii au câștigat mai mult, ei nu au economisit mai mult ci s-au îndatorat mai mult.

• Suntem mai pregătiți de recesiune? E diferit scenariul de acum?  (pe fondul grijii de lipsa mâncării)

A. Asoltanie:Nu suntem pregătiți și nu mâncarea este problema. Principala problemă va fi panica și disperarea. Peste scăderea economică se suprapune de data asta amenințarea pentru sănătate care e o teama primordială umană sub care oamenii acționează haotic. S-au și văzut cazurile celor care ascund, mint sau tratează cu iresponsabilitate riscurile medicale.

 

• Au economisit românii bani pentru zile negre? ( s-au măcar pentru zile  bune:) Știu că studiile arată că românii se împrumută de la o luna la alta. 

A. Asoltanie: Două treimi din angajații români trăiesc de la un salariu la altul si mulți se împrumută lună de lună. Paradoxul este ca acest procent se aplică indiferent de nivelul salariului. Pe măsură ce oamenii au câștigat mai mult, ei nu au economisit mai mult ci s-au îndatorat mai mult. Cei care au economisit sunt cei care oricum o făceau sau cei care nu au uitat încă efectele crizei din 2009.

SFAT: Reduceți sau eliminați excesul sau risipa, atenție la vicii, hobby-uri și alte obiceiuri..

• Puținii bani pe care i-or fi strâns îi cheltuiesc acum pe alimente. Cumpăram haotic acum? Cum să ne temperăm?

A. Asoltanie: Deciziile financiare luate în momente de panică sunt ÎNTOTDEAUNA proaste. Cumpărăm mult, scump și prost. Fiecare familie trebuie să aibă alimente pe 5-7 zile, produse pe care oricum le consumă în mod normal. Repet, nu mâncarea va fi problema. Resursele financiare vor fi extrem de prețioase.

• Ne mai putem pregăti cumva acum, în cel de-al 12-lea ceas de o situatie nefericită în care ne prăbusim financiar?

1. Bugetul personal – îl puteți descarca gratuit de aici: adrian.asoltanie.com/gratuit. Calculati ce bani vă intra in următoarele 12 luni, din câte surse și cât de sigure / stabile sunt. Analizați și cheltuielile și împărțiți-le în VITALE si OPTIONALE. Reduceți sau eliminați excesul sau risipa, atenție la vicii, hobby-uri si alte obiceiuri..
2. Fondul de URGENȚĂ – 1000 – 2000 RON cash în casă pentru urgențe casnice și medicale minore.
3. Fondul de SIGURANȚĂ – 3-6 luni de cheltuieli vitale (rate, mancare, locuinta, sanatate, transport), în RON sau EUR in cont bancar pentru probleme grave (pierdere loc de muncă, divorț, deces partener, boală gravă)
4. Amânare achiziții sau cheltuieli majore (imobiliare, auto, renovări, vacanțe…)
5. Dezvoltarea unor surse suplimentare de venit din activități part time sau din monetizarea unor pasiuni sau abilități personale. 

E important să-ți re-evaluezi singur prioritățile înainte să ți le aranjeze viața și realitatea economică.

• Eu personal am învățat din criza trecută următoarele: să renunț la ce nu am nevoie neapărat, să duc o viață mai minimalistă, să nu mai cumpăr în exces (la oferte) alimente sau haine, cursuri inutile pentru copii, jucării, cosmetice, vacanțe.  Au învățat și restul românilor niște lecții? Care ar fi acelea ? 

A. Asoltanie: O parte din cei care mai țin minte experiența crizei din 2009 sunt mai pregătiți. 10 ani de creștere economică însă aduce uitare și optimism utopic. Majoritatea angajaților tineri care au scăpat la salarii frumoase și pe care îi întâlnesc în fiecare zi la cursurile din companii nu au această experiență și nu sunt pregătiți. E posibil să aibă un șoc când vor trece de la cursuri de wellbeing si mindfulness la grija ratei și întreținerii.

Când îți faci bugetul personal vei reuși să identifici mai clar diferența dintre VITALE și OPȚIONALE. Avem dulapurile pline de haine si pantofi, de jucării și gadget-uri. E important să-ți re-evaluezi singur prioritățile înainte sa ti le aranjeze viata si realitatea economica.

Suntem atât de interconectați și practic fiecare este clientul cuiva și furnizorul altcuiva.

• La ce servicii ar trebui să renunțăm/ la ce nu? La vacanțe în țară, de exemplu? Citeam recent o postare care făceam cumva apel la calm, tocmai în ideea în care lumea se panichează și nu mai merge la coafor, nu mai cumpără cărți, nu mai iese în oraș, să nu renunțe de tot la viața actuală tocmai pentru a nu destabiliza economia. E un cerc vicios până la urmă. Care ar fi cel mai onest și corect comportament financiar?

Această optimizare individuală va afecta anumite industrii din zona „OPTIONALE” precum si salariatii acestor afaceri. Este o spirala care ne afecteaza pe toti pentru că suntem atât de interconectați și practic fiecare este clientul cuiva si furnizorul altcuiva. Comportamentul financiar responsabil este cel de echilibru in care economiile mele imi permit sa optimizez anumite cheltuieli fără să le elimin complet. Cei nepregătiți financiar vor trece insa la extreme – vor trece de la consum excesiv la austeritate și asta afectează mai rău afacerile. Una e sa treci de la vopsit la coafor de 300 RON la unul de 200 RON schimband brandul de vopsea și alta e sa treci la vopsit acasă.

• BNR ar putea lua măsuri din timp pentru a nu se ajunge la situația din 2009? Deja câteva bănci au anunțat că vor amâna plata ratelor cu una-două luni

Sunt convins că autoritatile vor incerca diverse masuri de sustinere economica. N-aș vrea însă să uităm că echilibrul nostru este în primul rând o responsabilitate individuală. Nimeni nu-ți va șterge definitiv ratele sau pastra job-ul cu forta. Statul va avea și el resurse limitate pentru că încasările vor scădea. A crede că statul o să-ți rezolve situația este o capcană psihologică periculoasă pentru că oamenii se dezangajează și demotivează. Atenție, ratele se pot amâna, dar nu dispar magic!