Ne dorim să citească de mici copiii noștri, să citească mult, să le și placă și credem că doar dacă le spunem să citească e suficient. Copiii mei de vârste diferite au comportamente diferite în privința cărților. D. nu devorează cărți deși are casa plină și mi-ar plăcea să citească mai mult. Uneori insist, niciodată nu recompensez însă, uneori am noros să găsească o carte care să îl fascineze dar mereu mereu benzile desenate le-a citit pe nerăsuflate. Așa că mă bucur totuși că există și nu vreau să le diminuez meritul, ci din contră.
Micul Blond însă nu se culcă până nu îi citesc dintr-o carte și are preferințe, nu mai aleg eu. Ceea ce e un prim pas spre a învăța să iubească lectura, zic eu.
Cât de mult îi subestimăm pe copii dar și limbajul pe care îl transmit benzile desenate. Noi adulții plecăm de la premisa că la 5 ani un copil nu știe să citească și că are nevoie de ajutor. Dar uite că nu-i așa. Vă provoc să testați. Sigur de-a lungul timpului, chiar și în prezent, unele benzi desenate sunt interzise pentru că au scene violente sau nuditate. Firește că tu ca părinte verifici cartea înainte să o cumperi.
Săptămâna asta când deja pusesem piciorul în prag și i-am zis celui mare la prânz că e musai să citească, a venit fratele cel mic, că vrea și el să citească singur. Prima replică ce mi-a venit în minte a fost, normal.. ia ghiciți… exact, NU POȚI SĂ CITEȘTI.
Încăpățânat ca un adevărat taur să nu-și trădeze zodia, acest pui de om mi-a dovedit contrariul și m-a pus pe gânduri suficient cât să simt nevoia să vă spun și vouă mai multe. A luat copilul o carte cu benzi desenate, de la frati-su, un Dogman. Nu sunt mare fană a acestei serii, dar cât timp sunt cuvinte și copiii se distrează când citesc, sunt fericită. Și a început să râdă, să-mi povestească imaginile, ce vedea și își imagina el. Nu îi citisem cartea niciodată. Așadar, puterea imaginilor, a limbajului prin gesturi este remarcabilă și este un izvor pe care trebuie să îl folosim.
Să profităm de faptul că acum copiii sunt deschiși, că se uită pe cărți chiar dacă nu știu să citească. Simpla prezență a cărților în casă ajută enorm, cititul în fiecare seară la fel (foarte rar se întâmplă să fiu efectiv prea obosită și să nu îi citesc, o dată la câteva luni), faptul că ne vede citind pe noi adulții, să audă povești citite chiar dacă nu stă atent la tine.
Cât timp copiii citesc (sau se uită la imagini și își imaginează ce se petrece în poveste) este un pas înainte spre a împrieteni copilul cu lectura. E un pas pe care nu ar trebui să îl sărim dacă găsim fereastra aceasta deschisă, adică atunci când copiii încep să manifeste interes pentru benzi desenate.
Când copiii care nu știu să citească insistă să se uite singuri pe benzi desenate este din nou un alt pas important. Le dezvoltă autonomia, sentimentul că ei pot să citească, că sunt mari și știm cu toții că asta își doresc copiii – să facă lucruri de oameni mari.
Tips pentru a împrieteni cu cărțile copiii care nu citesc
- Atunci când le citiți copiilor mici arătați-le imaginile, indicați cu degetul către imagini și explicați pe lângă (în ziua de azi toate cărțile de copii au imagini multe )
- Puneți-le întrebări ușoare copiilor legate de culori sau cu ce sunt îmbrăcate personajele, ce fac personajele, ca ei să fie prinși în poveste. Astfel pe viitor vor face la fel cu alte cărți poate citit și răsfoite doar de ei. Dacă îi arăți unui copil cum să vadă o carte, mai departe de rândurile scrise, i se declanșează niște mecanisme: își pune singur întrebări, caută răspunsurile în imagini.
- Copiii prind încredere în ei dacă sunt lăsați să-și aleagă ei personajele preferate chiar dacă în benzile desenate sunt mai silly. Nu trebuie orice carte să fie echivalentul lui Kant.
- Citiți citiți citiți oricând oriunde. Nu folosiți cărțile și cititul ca pedeapsă: Gata cu TV-ul și tableta, ia o carte. Cele două merg foarte bine împreună, bă chiar aș zice că de completează. Vezi aici un interviu cu Ioana Chicet-Macoveiciuc pe tema asta: Condiționăm cărțile de tabletă?
Noi avem casa plină de benzi desenate, majoritatea de la fratele mai mare, însă Puf și Ștrumfii sunt noi, cumpărate la Bookfest pentru cel mic. Mai toate benzile desenate pe care le avem sunt de la Editura Arthur, seria Mini Grafic.
seria Ștrumfilor
-
Puf
O carte cu un iepuraș cu foarte puțin text, cel mult unul două cuvinte pe pagină.
-
Sonic
Originile benzilor desenate
Primele exemple de povestiri vizuale pot fi găsite în hieroglifele Egiptului antic și în frescele romane. Forma modernă a benzilor desenate, a început să prindă contur la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Icoana „Yellow Kid” de Richard F. Outcault, publicată în New York World în 1895, este adesea considerată una dintre primele benzi desenate din Statele Unite.
Primele benzi desenate au apărut în 1930
În anii 1930, a avut loc o schimbare revoluționară în lumea poveștilor vizuale odată cu introducerea benzilor desenate, scrie informationmatters.org.
Unul dintre primii pionieri ai benzilor desenate a fost Max Gaines, care a jucat un rol crucial în dezvoltarea și popularizarea acestui mediu. În 1933, Gaines a publicat „Famous Funnies”, considerată una dintre primele cărți de benzi desenate. Aceasta era o colecție de benzi desenate din ziare retipărite, legate împreună într-un format de revistă.
În 1938 și-a făcut apariția prima revistă de benzi desenate cu Superman.
Vă mai amintiți de Mickey Mouse? Adoram să le citesc și cred că eram chiar mai mare ca vârstă.
De unde ascultăm povești audio online pentru adormit copiii
Leave a Reply