Cam așa încep discuțiile noastre de vreo 2 zile încoace între mine și D. Acum îmi dau seama de nu mă deranjau jucăriile, pentru că nu avea timp să le împrăștie prin casă când mergea la grădiniță.
Jur că nu mai judec pe nimeni când văd haos într-o casă cu copii!
Băi nene, dar acum e haos la noi. Am fost adepta să îl las să își dezvolte imaginația, cu nșpe cutii de la jucării păstrate. Le face în fel și chip, își imaginează tot felul de sisteme cu ele, smart de altfel, dar nu mai am loc în casă! Și am casă, cu etaj și 5 camere! Nu apartament. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi. La el în cameră, nu mai zic: nu ai loc să te miști de atâtea cutii mari, mici, rupte. Lego și alte capcane pe jos. Iar când mai vine și frati-su și trage tot pe jos… ce să mai, e jale.
Și hârtii tăiate cu foarfeca în mici bucățele, înșirate prin cameră. Habar nu aveam de ele pentru că nu îl văd mereu ce face. Jucării desperecheate, cărți, jucărele mici, roboței, mașinuțe cu sau fără telecomandă, maimuțoi de pluș mari, trenulețe, șine,etc!
Și măcar de ar fi doar la el în cameră, dar i-am permis să aibă un colt și în sufragerie, sub scară, unde se poate juca pentru ca să nu mai urce la etaj să se joace ziua. Însă sunt jucării peste tot! Și în baie, și la bucătărie, ORIUNDE!
Puteți să-mi ziceți că e o etapă, că trece, eu nu mai am răbdare acum DELOC să îi explic ce vreau de la camera lui. Simt că vorbesc cu pereții. V-o zicea și vouă mama pe asta, nu? 🙂
-
Eu nu îi fac curat niciodată
Cel mult îl ajut și facem împreună. Dar eu singură nu i-am făcut decât acum câteva zile, și acum e vraiște la loc. Așa că NEVER EVER again.
Am trecut la amenințări grele: din alea pe care le făcea și mama mea: dacă nu le strângi acum, le arunc la gunoi. Pentru dramatism mai și arunc junk-uri. Rezultatul? De cele mai multe ori tantrum, și mai mulți nervi din partea mea. Yep, nu sunt perfectă, supriză surpriză. Știu teoria foarte bine, însă nu mai am răbdare.
După ce se calmează se apucă singur de curățenie. Doar că, ce să vezi, în maximum 5 minute se apucă de alt task pentru că se ia cu altceva, mintea îi zboară. Am observat că asta pățesc și eu de când stau acasă. Mă apuc de făcut câte ceva în fiecare cameră și-mi aglomerez mintea.
Ps: Azi când soțul a scos gunoiul din cameră (plin de hârtii și jucărele) nu înțelegea de ce sunt și câteva lucruri de-ale lui pe acolo. :)) I-am explicat că am luat și eu ce am apucat și am aruncat. M-a cam luat valul.
La voi cum e cu curățenia? Cât ține? Care e gradul limită până la care faceți poc? Le faceti voi curat în cameră? Hai, puteți recunoaște. Nu zic nimănui, rămâne între noi și internet!
Dacă ți-a plăcut articolul poți comenta și da share de aici sau de pe pagina de Facebook
Te inteleg perfect!!! :))) Poc-ul apare la mine cand imi raspunde obraznic sau cu o atitudine de mare divă (domșoara de 6 ani) – las” că strânge tati mizeria mea sau tu m-ai pus să mă joc cu ele, deci e vina ta că am făcut mizerie, tu trebuie să strângi sau oricum mâine mă joc cu ele, mai rămân așa sau nu-i așa dezordine sau vouă nu vi milă de mine, nu știți ce greu e să faci curat….. :))) În condițiile în care a ei cameră e plină cu de toate minunine pe jos, după ce în fiecare seară strângem…. Metoda ce încă ține: ”Bun, fac eu curat, dar eu le arunc direct la gunoi, căci eu nu am nevoie de ele”. Și atunci începe bombăneala. Hai că am scri ditamai povestea in comentariu, dar ai prins ideea, nu?!
Buna Alex. Cred ca ai descoperit definition pentru cuvantul “mama”. Nu inteleg de ce Iti cine greu sa crezi ca intradevar acesta este comportamentul unii copil si datoria ta este sa ii arati cine este mama si Ce inseamna respectul fata de mama. Copiii nostrii sant de aceeasi varsta dar Emily de spala singura, isi is haine singura, se imbraca , face figuri la intorsul hainelor pe fata Dar Eu ma grabesc la treaba Deci Trebuie sa le intoarca pe fata, isi face patul, jucarii Nu se discuta Pentru ca Eu arunc si am aruncat si Nu le-au mai vazut. Eu lucrez 12 ore pe zi si Nu mai am putere si rabdare sa adun Deci Trebuie sa cotizeze Pentru ca altfel Nu primesc ori Sr duc in camera si stau acolo sa de gandeam ca Ce ar fi in avantajul lor Sa faca. Copiii sant foarte destepti, mici negociatori Asa ca at trebui sa folosesti aceasta tactica. Emily Scrie 1 ora pe zi ca sa invatam focus and staying on task. Remember: tu esti mama si Nu prietena. Cat locuiesc sub acoperisul tau Trebuie sa faca Ce spui. Ai doi baieti. Daca Nu ii educi de acum ai sa plangi mai tarziu. Tine postul asta si Sper din tot sufletul Sa fi tu cea care imi dai peste nas in 15 ani spunand ca Nu am avut dreptate.
Daca sant greseli de gramatica scuze, este 1 noapte si telefon setat pe English
COVID-19 Nu ajuta . Avem copii acasa 24/7. I appreciate teachers. They do know how to give them knowledge and ask for respect from those little ones.
Hard not to love them, almost as hard as educating them.
Din ce am mai acumulat si eu in toti anii astia ca si teorie si experienta, functioneaza daca ii lasi putine jucarii la indemana. Dar daca este la etapa de taiat hartii cu foarfeca e cam degeaba,, dar mai reduce haosul.
Faza e ca eu pe cel mare l am tot amenintat ca i arunc si nu i am aruncat si n am facut bine. Chiar mi a zis ca doar zic si nu fac si ca nu i este frica. Asa ca daca ai putin curaj arunca de doua trei ori si o sa vezi ce se intampla.
In rest, nu prea avem ce face, nu e nici pentru ei usor, isi marcheaza si ei teritoriul cum pot iar pentru copii teritoriu e cam toata casa.
ooo, dar am si trecut la fapte. Am aruncat 2-3 rahaturi mă iertati,dar chiar erau chestii inutile si rupte, dar logic ca in nebunia mea nu i-am explicat asta si am facut-o cu scopul de a dramatiza. Uite le arunc, pam, la gunoi. A plans a inteles a facut curat putin pana s-a plictisit, fireste. Faza e ca inteleg că nici creierasul lor nu face fata sa stea locului si sa se dedice unui lucru, mai ales curateniei cu acest scop. Pai si mie cand imi dai o cameră plina ochi cu jucarii aruncate, ma ia capul si renunt:)