• Home
  • De suflet
  • Podcast
    • Cu capul în nori
  • Interviuri
  • Campanii pentru părinți
  • Viața la țară
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Amintiri din bucătărie
    • Activități cu copiii
  • Recomand
Facebook Twitter Google+
Alexisme
  • Home
  • De suflet
  • Podcast
    • Cu capul în nori
  • Interviuri
  • Campanii pentru părinți
  • Viața la țară
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Amintiri din bucătărie
    • Activități cu copiii
  • Recomand
Home  >  Păreri  >  Un mulțumesc face cât o mie de cuvinte
Păreri

Un mulțumesc face cât o mie de cuvinte

Alexa Stănescu martie 12, 2017 Leave a Comment 710 Views

În general, dacă am de ales dintr-o știre pozitivă și una negativă despre spitale, de cele mai multe ori, o voi alege pe cea negativă. Poate e și defectul meseriei de jurnalist, care mă împinge mereu să fac asta și de aceea, am stat mult pe gânduri înainte să scriu aceste rânduri. Astăzi nu vreau să scriu despre mizeria din spitale, igrasie, lipsa paturilor, dotărilor, medicilor, indolență și nepăsare.

Nu. Astăzi aleg însă să scriu de bine, ceva frumos, să le mulțumesc unei asistente minunate de la spitalul Bagdasar Arseni și unor medici de la alte 3 spitale (două de stat și unul privat) cu care am trecut prin cele mai groaznice 12 ore de când sunt mamă.

Din când în când vreau să pot spune că avem medici buni, că nu toți sunt corupți, că unora chiar le pasă de pacienți, că nu îi trimit acasă cu o aspirină, că le explică pacientului sau părinților (în cazul meu) cu empatie și mai ales pe înțelesul oamenilor de rând, care ar putea fi diagnosticul și mai ales tratamentul, dar și de ce este nevoie de investigații. Pentru că da, noi nu suntem obișnuiți cu explicațiile și mai ales avem standardele atât de joase, încât gesturile umane și firești ne iau prin surprindere.

Ne plângem că una – două ne trimit acasă pe noi părinții, cu copii în brațe, fără să se uite la ei. De data aceasta, copilul  meu a fost analizat din cap până în picioare, atât cât le-a permis el doctorilor, desigur (un copil de 2 ani și 4 luni care nu a mai fost decât o dată în spital este extrem de panicat și nu comunică deloc cu doctorii). Am început la privat, că deh, la primul spital de stat la care am fost, IOMC, așteptau la rând 20 de copii și părinți, majoritatea cu febră și muci și nefiind o urgență (credeam eu atunci), am ales să merg la un spital privat. Am găsit o pediatră la camera de gardă foarte drăguță, care nici nu m-a lăsat să plătesc consultația pentru că nu ținea de competența lor: D. nu își mișca mâna dreaptă aproape deloc.

M-a trimis la Neurologie Pediatrică, la Sp. Al Obregia. Mi-a lăsat nr. ei de mobil și m-a rugat să îi dau un sms și să îi spun care a fost diagnosticul. A fost primul semn ușor de panică, căci cărui medic de la privat să îi pese într-atât încât să nu te taxeze și să îți dea și nr lui de mobil, fără să-l ceri.

Am mers la Obregia. Acolo doctorița Alice Dică, care era de gardă, l-a consultat, nu a dat ochii peste cap pentru că vezi Doamne plânge copilul, așa cum mă așteptam, a stat cred peste o jumătate de oră să îl examineze și să îmi explice mie ce ar putea cauza lipsa de mobilitate a mânuței. Recunosc, a fost foarte sinceră cu mine, atât de sinceră încât aproape am picat din picioare când mi-a spus posibilele diagnostice. M-am tot gândit dacă a făcut bine că m-a “speriat”, dacă nu cumva exagerează. Și acum cred că a făcut bine, pentru că nu m-a lăsat să merg acasă.

A doua zi, mi-a dat sms în care îmi spunea că s-a interesat la Bagdasar, unde m-a trimis pentru CT, și m-a rugat să continui investigațiile. Vă dați seama? Un medic de la stat, îi dă mesaj unei paciente și se interesează de soarta sa? Ps: în nici un moment nu am spus cuiva că lucrez în presă. Nu era cazul și nu obișnuiesc să o fac.

Așadar, la Bagdasar am ajuns ca să îi fac copilului o tomografie de urgență, dar acolo ce să vezi, nu există anestezist pt copii, și nu mai au voie să facă anestezie pentru micuți pentru că nu sunt spital cu specific pentru copii.

Restul spitalelor fie nu au tomograf, fie nu au anestezist. Au ba una, ba alta, dar în nici un spital nu sunt ambele, dar acestă poveste halucinantă o să v-o povestesc altă dată.

La Bagdasar Arseni, am găsit o asistentă minunată, un om fără de care noaptea noastră ar fi fost de 3 ori mai lungă. O cheamă Gabriela Enăşcuţ și nu m-a lăsat să plec acasă până când nu am adormit copilul frumos și calm pe pat, fără anestezie. De 3 ori am încercat timp de 6 ore să îl adorm și de fiecare dată când ajungeam la tomograf, care era in altă clădire, copilul se trezea. Eu personal simțeam că cedez, dar ea a insistat și m-a încurajat. A vorbit cu el, s-au jucat, apoi mi-a stins lumina într-o cameră ca să îl pot adormi. Am reușit – a 3-a oară. Știți ce mi-a zis ? “Când ajung acasă seara, mă gândesc ce am făcut bun în ziua respectivă, dacă am ajutat pe cineva. Așa rezist.” Și sigur o face pentru că în orele petrecute acolo, am auzit ce frumos vorbea cu părinții și copii speriați.

Când am adus în discuţie salariile mizere, mi-a răspuns ferm: “ Eu mi-am asumat salariul si riscurile, când am ales această profesie.” Vedeți? astfel de oameni încă mai speră, mai luptă, pentru țară. Nu am întrebat-o dacă a ieșit în stradă. În fond, mai contează? Luptă în interiorul sistemului așa cum poate și nu pleacă din țară pentru un ban ușor. Pentru asta, îi mulțumesc, eu și alți părinți care îi trec pragul camerei de urgență zilnic. Am încercat de 2 ori până acum să o găsesc ca să îi dau un buchet de flori. N-am avut noroc să dau de ea, dar azi încerc a treia oară. Sigur va fi cu noroc!

Să știți că deși sunt puține cazurile de medici și asistente care se dedică meseriei și sunt oameni în primul rând, merită să îi apreciem, măcar din când în când: cu nume și prenume. Pentru că altfel, chiar și aia 20 de oameni ieșiți în stradă în unele seri, ar fi ieșit degeaba.

PS: copilul e bine din fericire și le mulțumesc și prietenilor care mi-au fost alături.

Previous Article Cursuri online de parenting cu psihoterapeutul Gyorgy Gaspar
Next Article Primul an departe de oraș

About Author

Alexa Stănescu

Bună! Sunt Alexandra Stănescu și cred că măcar în treacăt m-ai auzit la Europa FM, în ultimii 11 ani. Dacă ți-a plăcut articolul, lasă-mi te rog un comentariu și dacă vrei să dai vestea mai departe cu un share. Multumesc

Related Posts

  • Copiii noștri sunt singuri la scoală, iar mediul școlar trebuie să fie unul sigur. Când și cum îi va ajuta școala, statul să nu ia droguri, să nu fie victime ale violenței?

    aprilie 7, 2023
  • Noua modă – părinții care nu mai duc copiii la grădiniță de teamă să nu se îmbolnăvească

    februarie 20, 2023
  • Folosiți-vă puterea magică de părinți / Când faci un bine împreună cu copilul tău, învață de la tine

    decembrie 22, 2022

Leave a Reply

Anulează răspunsul

Abonează-te!

Înscrie-te aici cu adresa de e-mail ca să primești articolele noi::

My Social Media

Postări populare

  • Lista muzeelor din țară care participă la Noaptea Muzeelor, sâmbătă, 13 mai, și ce puteți descoperi mai 13, 2023
  • De ce amintirile legate de casele în care trăim în copilărie sunt atât de puternice, oare? mai 17, 2023
  • Idei pentru 1 Iunie, Ziua Copilului, în weekend prelungit mai 28, 2023
  • Harta micilor producători locali cu rețete tradiționale și sănătoase pentru familie – platforma Via Profi iunie 6, 2023

Instagram

alexa_stanescu

Ce fac seara acum, în deplasare, și nu am copiii Ce fac seara acum, în deplasare, și nu am copiii să mă înnebunească de cap chinuindu-mă să îi adorm? Mă uit la poze cu ei, îi sun, strâng perne în brațe și caut prin geantă vreo jucărie de-a lor, de dor. 

Inițial voiam să iau cu mine o carte de povești, dar m-am abținut. Și noi adulții vrem să ne alinăm dorul de ei și poate noi avem chiar mai multe lucruri la îndemână: avem telefonul, poze, nu doar obiecte care să ne amintesc de ei. 

Azi mergând prin sate, am văzut multe pietre și mi-am zis: ce le-ar fi plăcut băieților. Am găsit conuri de brad și mi-am spus: ia să le iau băieților. Am cumpărat două feluri de cașcaval (despre care citiți mâine pe blog, cu ardei iute sau nucă) pentru băieți. 

Suntem cu gândul la ei, chiar și când mai vrem o pauză de la ei. Și cred că așa va fi și când vor avea ei 30-40 de ani și poate vor fi părinți. 

Nu regret nici o clipă totuși faptul că am decis să vizitez producători locali, să le aflu povești, și mai ales să cunosc oameni, locuri, să-mi iau din experiența multă energie bună, chiar dacă a însemnat să stau departe de copii 2 nopți. 

Îmbrățișările vor fi mai calde și mai strânse când a intervenit dorul. 

Poza nu este ca să vă atrag atenția, ci am făcut-o ca să le arăt copiilor idei de prăjituri: un cornet de înghețată umplut doar cu fructe și pe margine era învelit puțin în ciocolată albă și fistic. 
O minunăție! Și înghețată și fructe:)

#viaprofi 
#susținemproducătoriilocali 
#bloggermom 
#viatacucopii
In loc de vedere de pe drum, vă las primul artico In loc de vedere de pe drum, vă las primul articol din vizita de 3 zile la producători locali din 4 județe. 

La doar 25 de km de București, după Mogoșoaia, în satul Dârza, județul Dâmbovița, găsiți afacerea familiei Constantin, sanatatedinplante.ro. Dacă vreți să le arătați copiilor cum se produc dulceturi sau cum se cultivă plante mai rare, e locul perfect de vizitat într-un weekend. Au pornit afacerea din nevoie pentru că soția era însarcinată și avea nevoie de vitamine, și cineva le-a spus de fructele goji. Ei au fost primii care le-au cultivat în România. Acum au doi băieți de 10 și 12 ani care îi ajută la treabă și primesc bani. 

Tot în județul Dâmbovița, în satul Priboiu, cam la o oră și puțin distanță, îi găsiți pe Teodor și Teodora, doi tineri care nu au încă 30 de ani și care în 2018 au pornit o afacere de familie cu zacuscă, dulcețuri, siropuri și uleiuri. Totul se bazează pe producție locală. 

“Cea mai grea zi este cea de salariu”, povestește Teodor. 

Îi găsiți pe platforma @ViaProfi ( link in bio) 

Dacă plecați la drum prin România platforma vă ajută să depistați produse locale direct de la cei care le fac cu multă muncă și dragoste iar copiii vor fi încântați să vadă “cum se fabrică/ cultivă”.

#viaprofi
#sustinemproducatoriilocali
#punemsuflet
#dulceață
Am vrut să fim aventurieri să mergem să vedem p Am vrut să fim aventurieri să mergem să vedem părți dintr-o rachetă aici la noi în România, doar pentru că era cumva în drum spre bunici ( doar in același județ dar la 2 ore distantă🙈). 

Ei, vă imaginați cam cât am îndurat: când ajungeeem? Cât mai eeee? Eu nu vreau să văd nici o rachetăă, de câte ori mai opriiiiim?! Doamne nu ma supooooort, și alte scandări de gen. Micul Blond a tăcut nu comenta deloc. 

Bine, ne-au ajutat jocurile de la @ the funny brand, desi am luat Adevar si Provocare care e pentru 16 ani plus, am parcurs 3 sferturi din el și e foarte ok și amuzant și pentru +8 ani, mai schimbi una două intrebări și gata. ( secretul e să le citească adultul!) mersi, Alex Zamfir că ne-ai scutit de o juma de oră de “cât mai eeeee!?!?” ( promit o altă postare cu jocul maine să vedeți cât ne-am distrat. 

Cu greeeu și încă o oprire scurtă să mă văd cu o prietenă, am ajuns la cosmobaza Stroești undeeeee… nu era nici un eveniment, nici nu stiu unde s-ar fi ținut căci locul este într-o poeniță. Înteleg că au amânat eventul din cauza vremii. Ne-au zis niste localnici veniți și ei cu copiii la rachetă. Bine măcar că au lăsat expuse părti ale rachetei să nu simțim că am venit degeaba. Noi adulții oricum ne-am delectat și încărcat cu priveliștea din poenița aceea. Am pus poze mai jos. 

Singurul regret a fost că micului Blond i-a fost rău pe ultima parte a drumului din cauza serpentinelor ( și a unei ciocolate înfulecate pe neve). 

Apoi, Buni ne-a așteptat cu mese îmbelșugate ca-ntotdeauna, că tot ni se lungiseră urechile de foame. (In poza e doar painea și desertul. Adăugați alte 3 feluri de mâncare, vă rog)

Concluzia lui D: nu mai merg cu voi niciodată cu mașina! In avion nici atât. 

Eu vă zic: jos pălăria celor care merg des in vacanțe cu copiii. Eu mor încet. 

Și să mai fac planuri de vacanță? Cu elicopterul? Pe vas clar unul vomită🤣

#ziuacopilului
#vacantade1iunie
#1iunie
#copilarie
#viatacucopii
Poate fi frustrant și copleșitor pentru copii să aleagă cărți la târgul de carte. 
-Prea multe cărți, le vreau pe toateee, mama, îmi zice D. 
Am lăsat câteva sfaturi pentru voi, părinți, cum să îi îndrumați să aleagă. 
Cele mai importante lucruri: stabiliți un buget pe care vi-l permiteți, nu îl depăsiti, și luați-vă timp să savurați experiența de a sta printre standuri cu copiii. Enjoy, @bookfest.ro ! Pe story o să pun și cum a fost plimbarea noastră la Bookfest. Logic că la final s-au luat la întrecere, care are mai multe cărți🙈 

#cartipentrucopii 
#targdecarte 
#educatiaconteaza 
#educatiacopiilor 
#alegemcarti
“Îmi pare rău că nu am fost lângă copii câ “Îmi pare rău că nu am fost lângă copii când creșteau, îi vedeam doar dormind”. Este concluzia a două femei pe care le-am ascultat aseară la @fuckupnights_bucharest. 

Din fericire ambele și-au dat seama și au spus stop, chiar dacă erau mai mari copiii când s-a întâmplat asta. Timpul nu e pierdut. Acum recuperează împreună. 

Aveam nevoie de încă o confirmare că este cea mai bună alegere pe care am făcut-o. Să stau cât mai mult cu copiii, să lucrez de acasă mai mult, să nu îi duc la afterschool, chiar dacă e și greu de multe ori. 

Poveștile celor 4 femei care au împărtășit cu noi “fuckups”, au fost atât de reale, m-am regăsit în majoritatea, poate și pentru că au povestit despre presa anilor 2000 și am simțit mai bine legătura. 

Două lucruri le-am reținut, ambele de la Lucia Antal, Head of Research Development la Pro TV.

Un fuckup poate să nu fie fuckup din perspectiva altcuiva. Tu poți vedea un eșec, dar altcineva poate vedea un lucru pozitiv, sau viceversa. 

Și al doilea lucru: a întrebat-o cineva s-ar întoarce în timp ce și-ar spune sieși ca să nu facă greseli. Răspunsul mi s-a părut atât de autentic: 

“Dacă m-aș întoarce în timp, tot nu m-as asculta nici pe mine”. 

Așa este. Așa cum nici copiii noștri nu ne ascultă, oricât le-am spune să învețe din greșelile noastre. 

Am plecat de acolo atât de bine încărcată emoțional, mi-au plăcut speakerii, nu a fost un eveniment moralist deloc, iar publicul foarte tânăr și educat, cu întrebări bune și deloc superficial. 

Mai vin, @julia.nagy, cea mai tare moderatoare!🤘

Despre FuckUp Nights

F*ckup Nights Bucharest este deja un fenomen cunoscut in peisajul bucurestean si face parte din seria de evenimente care au loc la nivel global, in 215 de orase din 62 de tari din intreaga lume.
Evenimentul se concentreaza pe abordarea constructiva a esecurilor profesionale si are misiunea de a te invata cum sa gestionezi obstacolele din viata profesionala, pe care toti le avem...  te incurajeaza sa privesti situațiile dificile ca fiind oportunitati de invatare

#fuckupnights 
#invatadingreseli
#lifeisshort 
#momblogger
V-am mai scris pe aici că nu sunt adepta online-u V-am mai scris pe aici că nu sunt adepta online-ului pentru copii, cu siguranță nu a rețelelor sociale, dar youtube si google are our friends totuși, nu putem nega asta. 

În doze mici, copiii pot si trebuie să afle despre internet iar noi părinții trebuie să acceptăm multe, însă cu limitele ferme totuși. 

Pe 30 mai hai la o dezbatere pe subiectul: Generația “digital natives” & relația cu părinții, de la 18:30 – 21:30, la Nod Makerspace.

𝗜𝗻𝘁𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁𝗮! Link inscriere: https://moderndads.ro/modern-family-challenges/ 
𝗟𝗢𝗖𝗔𝗧𝗜𝗘: Nod Makerspace (Splaiul Unirii 160)

👉18:30: Inregistrare, networking & brand activation
👉18:45 – 19:30: 𝗖𝘂𝗺 𝘀𝗮̆ 𝗺𝗮̆ 𝗳𝗮𝗰 𝗮𝘂𝘇𝗶𝘁: 𝗰𝗮 𝗽𝗮̆𝗿𝗶𝗻𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗮𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁/𝗰𝗮 𝗮𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁? 𝗣𝗹𝘂𝘀 𝘀𝗳𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗴𝗲𝘀𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗼𝗹𝗲𝗻𝘁𝗮/𝗯𝘂𝗹𝗹𝘆𝗶𝗻𝗴, Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală; 

👉19:30 – 19:45: Invitat special

👉19:45 - 20:15: 𝗣𝗿𝗼𝘃𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗮𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁̦𝗲𝗶 𝗶̂𝗻 𝗲𝗽𝗼𝗰𝗮 𝗱𝗶𝗴𝗶𝘁𝗮𝗹𝗮̆, Laura Ion, trainer acreditat specializat în domeniul siguranței online pentru copii și consilier în dezvoltare personală și vocațională, Data Privacy Officer acreditat. 

👉20:15 - 20.40: 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗲𝗰𝗶𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗮𝗰𝘁̦𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗼𝗻𝗹𝗶𝗻𝗲: 𝗰𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘀𝗮̆ 𝘀̦𝘁𝗶𝗲 𝗮𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗶? Mircea David, avocat în Baroul București, doctorand în drept execuțional penal, implicat în activitățile de educație juridică; 

👉20:40 – 21:00 Socializare & brand activation
21:00 – 21:25: 𝗙𝗔𝗠𝗜𝗟𝗬 𝗧𝗔𝗟𝗞𝗦 cu Alex Zamfir, Celmaibuntata.ro & The Funny Brand
👉21:30: Tombola & networking
Avem o dilemă în familie: Puzzle-urile se distru Avem o dilemă în familie: Puzzle-urile se distrug după ce le facem sau le înrămăm? 

Eu sunt adepta distrusului ca să le refacem mereu. 
Soțul le vrea pe pereti. Bine, el are puzzle-uri de peste 1000 de piese pe care le face împreună cu D. și a început deja să le lipească pe un perete din hol. Vezi foto. 

La voi cum e? 

Treaba e că am găsit niște puzzle-uri din lemn de la WoodMix Puzzles geniale pe care nu vreau să le înrămeze pentru că sunt mult prea misto si deosebite. Nici nu cred că se poate datorită formei lor. Piesele sunt geniale, fie are formă e diferită. 

Ne-au antrenat creierul aceste puzzle-uri pentru că te pune să gândești altfel atunci când cauți o piesă. 
Am reusit să dăm microbul și în vecini. D. a început primul puzzle din serie cu un prieten care nu a putut sta la noi până să termine puzzle-ul. Tare supărat a fost. I-am trimis poze cu update:)( 

Vă las in story un video cu două dintre puzzle-uri. Mai avem unul sigilat care este al micului Blond și la care tot atentează frati-su le motiv că:” până crește el, mama.. e păcat “ 🤣🙈
Când vedeți o mamă cu unghiile făcute, să fiți siguri că e o provocare și o realizare să și le facă. 

După ce am născut ani de zile nici nu visam să am 10 minute să le fac. Acum reușesc dar cu asistență și alte provocări cum ar fi să le șterg lor unghiile. 

Dar ce zic eu 10 minute. Să că explic: dimineață am zis că mă apuc. Mi-am luat trusa și ojele. Până au venit turcii peste mine cu doleante: Vreau și eu cafeluțăăă, eu cu cacao și cu spumă, eu fără dar cu miere, etc.. Am percutat, apoi m-am luat cu treabă prin casă. Am făcut de toate cu gândul la momentul magic final când îmi voi face unghiile. 
Mă întorc la masă, îmi dau seama că îmi tăiasem unghiile nu de la o mână, ci doar de la 3 degete și alea neconsecutive🙈🤷‍♀️
Ps: hastagul mamadebaieti chiar nu isi are rostul in această postare:)) 

Cine își face unghiile acasă mai rapid e eroina. 

#viatacucopii 
#lifewithkids 
#viatacucopii 
#mamadebaieti 
#momblogger 
#bloggermom
Mai multe... Follow on Instagram

Arhive

© Copyright 2014. Theme by BloomPixel.