Haideți să avem o discuție deschisă despre ceea ce știu că ne doare pe noi părinții: lipsa creșelor: când vom avea suficiente, și nu doar suficiente locuri, ci creșe în care să avem încredere, cu educatori formați care să știe să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor de sub 1 an, unde să îi putem lăsa fără griji.

De 2 săptămâni a fost promulgată legea prin care pot fi înscriși la creșe și copiii de sub 11 luni, iar peste 148 de creșe au trecut din subordinea primăriilor, la ministerul educației. Mulți m-ați întrebat cum afectează aceste schimbări calitatea educației și mai ales, dacă e  bine pentru copil să fie dus la creșă de la o vârstă atât de mică.

Firește că acest lucru nu vi-l poate spune nimeni, eu nici atât nu-mi permit pentru că nu-mi place să judec, iar fiecare familie știe cel mai bine ce i se potrivește. Poate unele mame trebuie să revină mai repede la serviciu pentru că nu își permit să stea cu doar 85 % din salariu, sau din alte motive. Oricare ar fi ele, aveți inima și mintea deschisă. Schimbări se produc încet încet, vor fi mai multe creșe în ani următori și poate soluții locale care să ajute părinții.

Mi-a răspuns la întrebări, Cristiana Boca – coordonator Dep. Educație Timpurie la Centrul Step by Step, care de ani de zile depune eforturi pentru a aduce educația timpurie în atenția autorităților.

_____

Despre Cristiana Boca

Este profesor consilier, coordonatoarea Departamentului de educație timpurie în cadrul Centrului Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională București. Este implicată în coordonarea și implementarea proiectelor dezvoltate de Centrul Step by Step la nivel național și internațional, fiind parte a echipei de experți care au asigurat designul și revizuirea modulelor de formare în cadrul Proiectului de Reformă a Educației Timpurii al Ministerului Educației Naționale și consultant pentru UNICEF în procesul de elaborare a standardelor de învățare și dezvoltare pentru copiii cu vârste de la naștere la 7 ani. Este implicată activ în dezvoltarea de proiecte-pilot care promovează un sistem integrat și unitar de educație timpurie și în promovarea educației timpurii de calitate.

• Câte creșe urmează să fie construite în următorii ani? 

Cristiana Boca: 242 de creșe. România a demarat încă de la începutul anului 2021, un Pogram Național de Construire de creșe, derulat de Ministerul Dezvoltării prin CNI. Mai mult de jumătate sunt deja în construcție. Totodată, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), se vor mai construi 140. Ținta României pentru următorii ani este de a crea infrastructură care să cuprindă 30 % dintre copii.

Deși educația antepreșcolară (de la naștere la 3 ani) era cuprinsă în legea educației naționale, componenta de educație și dezvoltarea copilului a rămas în umbra modelului medical și de îngrijire care a fost dominant.

• Din punct de vedere al calității educației, sub ce autoritate ar fi mai bine să fie creșele, unde vor fi înscriși copiii de la 0 la 3 ani?

Cristiana Boca: Calitatea serviciilor trebuie să fie aceeași, indiferent de forma de organizare a prestatorului de serviciu. OUG 100/2021 completează cadrul legislativ de funcționare a serviciilor de educație timpurie, ducând aceste servicii în sistemul de educație și oferă condițiile pentru operaționalizarea unor servicii de calitate, integrate, inclusive, pentru copilăria timpurie. Creșele, ca singur serviciu pentru copiii de până la 3 ani, au fost preluate în anul 2000 de autoritățile locale, de la Ministerul Sănătății. Deși educația antepreșcolară (de la naștere la 3 ani) era cuprinsă în legea educației naționale, componenta de educație și dezvoltarea copilului a rămas în umbra modelului medical și de îngrijire care a fost dominant. (n. red., adică grija principală erau îngrijirea și asigurarea hranei și a igienei, nu cu accent pe stimularea dezvoltării). Eforturile comunităților care au organizat aceste servicii au fost pe măsura resurselor disponibile – resurse umane calificate, infrastructură, alocări bugetare. Astfel, la nivelul anului 2020, figurau înscriși în serviciile de educație timpurie antepreșcolară 22.000 de copii la un număr de180.000 de nașteri anual.

Serviciile complementare pot lua forma grupurilor de joacă, a grupurilor de socializare, a activităților de consiliere pentru părinți și copii, a vizitelor la domiciliu, ludoteci/jucărioteci cu statut permanent sau periodic, la nivelul comunității.

• Din septembrie 2021, statul garantează finanțarea per capita la anteprescolari. Ce înseamnă 15.000 lei per elev costul standard? De unde vin banii și cum se va reflecta asta în calitatea educației?

Cristiana Boca: Valoarea costului standard per capita este calculată în fiecare an de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar pentru fiecare nivel în parte. Aceste sume sunt plătite din bugetul Ministerului Educației pentru fiecare copil indiferent de forma de organizare a serviciului, dacă acesta este autorizat sau acreditat. În mod particular, OUG 100/2021 permite administrației publice locale să contribuie în plus la finanțarea serviciilor de educație antepreșcolară. Banii sunt o condiție necesară, nu și suficientă, ce-i drept pentru calitatea educației, oriunde s-ar întâmpla ea.

• Cum îi ajută sau cum îi afectează pe părinți aceste modificări legislative?

Cristiana Boca: În ultimii ani, educația antepreșcolară a devenit o prioritate pentru statul român care începe să o vadă ca pe o investiție în viitor și nu ca pe o cheltuială. Așadar, statul a construit o legislație care să permită dezvoltarea serviciilor pentru copilăria timpurie și sprijină comunitățile locale să construiască creșe. De asemenea, pentru comunitățile în care o astfel de investiție nu se justifică, statul pregătește un cadru legislativ pentru servicii complementare, adică un program integrat, înființat la nivel local ca răspuns la nevoile comunității, altul decât serviciul standard de tip creșă și/sau grădiniță.  Serviciile complementare pot lua forma grupurilor de joacă, a grupurilor de socializare, a activităților de consiliere pentru părinți și copii, a vizitelor la domiciliu, ludoteci/jucărioteci cu statut permanent sau periodic, la nivelul comunității.

Scopul acestor politici publice este de a oferi sprijin familiilor cu copii în a oferi o alternativă pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, complementar cu ce se întâmplă în familie. Serviciile complementare sunt cu atat mai importante în comunitățile în care nu există ofertă pentru copiii sub 3 ani pentru a compensa nevoia de informație a părinților, socializare și stimulare a dezvoltării copiilor. Serviciile de educație timpurie (antepreșcolară și preșcolară) de calitate comportă o multitudine de beneficii pentru copii, familie și societate. Experientele timpurii de învățare sunt fundamentul pentru  dezvoltarea armonioasă a viitorului adult – rațiuni economice, parcurs școlar mai lung și o viață profesională împlinită.

Familiilor, le oferă posibilitatea de a echilibra viața profesională cu cea de familie și chiar de a avea mai mulți copii. Pentru societate, beneficiul este demonstrat științific – 1 dolar investit în serviciile pentru copilăria timpurie aduce un beneficiu de 13 dolari în fiecare an.

• Cine se va ocupa de formarea educatorilor, în cazul în care vor rămâne creșele si grădinițele la primării? Este vreo diferență în acest aspect?

Cristiana Boca: Legea (OUG 100/2021) precizează că, indiferent de forma de organizare a serviciului de creșă, “asigurarea personalului necesar desfășurării educației antepreșcolare, didactic, nedidactic și auxiliar se face de către Ministerul Educației”. Ministerul se pregătește deja, acordând o atenție deosebită și stimulând organizarea a cel puțin o clasă de educatori puericultori în fiecare colegiu /liceu pedagogic. În România, avem o rețea solidă de colegii și licee pedagogice, care în acest context sunt singura sursă și resursă pentru pregătirea inițială a educatorilor puericultori.

 

Ar fi ideal ca absolvenții de clasa a VIII-a să vadă beneficiile acestei profesii de educator puericultor, eminamente nobilă și cu mult potențial de dezvoltare în următorii ani, nu doar în țara noastră. Căci ce poate fi mai nobil decât să fii parte la dezvoltarea timpurie a unui om și să-l sprijini să descopere lumea și pe el însuși

• Există  deja aceste clase de formare a puericultorilor sau urmează a se înființa? Când estimați că se va întâmpla asta? Ce materii studiază elevii care se pregătesc pentru această profesie?

Cristiana Boca: Ministerul Educației este preocupat de creșterea competențelor profesionale a  resursei umane care lucrează în acest moment în creșe prin programe de recalificare.

În 2 august 2019 a fost aprobat Curriculum pentru educația timpurie, un curriculum pentru nivelul antepreșcolar și prescolar care oferă o vizune unitară pentru dezvoltarea copilului în serviciile pentru copilăria timpurie. În acest context, este foarte importantă pregătirea personalului din creșe pentru implementarea acestui nou curriculum.

Centrul Step by Step în parteneriat cu Colegiul National Pedagogic „Gheorghe Lazar” din Cluj Napoca, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România și Primăria Cluj Napoca – Centrul Bugetar Creșe au dezvoltat și pilotat în perioada mai-iulie 2021 un program de formare continuă de tip hibrid – cursuri față în față și on line –  pentru educatori puericultori, personal de îngrijire, de asistență medicală și de conducere din cele 18 creșe ale Municipiului Cluj Napoca. „Pedagogia educației timpurii. Implementarea noului curriculum” este primul program de acest tip din România.

Având în vedere dezvoltarea iminentă a serviciilor de educație timpurie din România, ar fi ideal ca absolvenții de clasa a VIII-a să vadă beneficiile acestei profesii de educator puericultor, eminamente nobilă și cu mult potențial de dezvoltare în următorii ani, nu doar în țara noastră. Căci ce poate fi mai nobil decât să fii parte la dezvoltarea timpurie a unui om și să-l sprijini să descopere lumea și pe el însuși.

Elevii care urmează specializarea educator-puericultor studiază, pe lângă disciplinele din trunchiul comun specifice oricărui parcurs liceal, un curriculum diferențiat care cuprinde, spre exemplu: discipline psihologice și pedagogice (Psihologie generală, Psihologia copilului mic și a relației mamă-copil, Literatură pentru copii), Elemente de didactică, Igienă și puericultură, Metodici ale activităților matematice, de cunoașterea mediului, Artă dramatică, Pregătire practică și de specialitate.

• Sunt și mulți părinți cu salarii mici care au nevoie să se întoarcă la muncă și pe care această lege îi va ajuta..

Cristiana Boca: Nu trebuie că veniturile părinților să fie un criteriu. Statul trebuie să creeze un cadru în care accesul la educație al copiilor să fie garantat, în servicii de calitate, încă de la naștere, știut fiindcă celi mai mari beneficii sunt în cazul copiilor din comunități vulnerabile.

Liderii comunităților trebuie, la rândul lor, să înțeleagă că depopularea localităților pe care le păstoresc poate fi oprită, în primul rând oferind tinerelor familii servicii de calitate pentru copilăria timpurie.

• Este încrederea un factor determinant în alegerea creșei ca serviciu pentru copilăria timpurie?

Cristiana Boca: Ca în orice domeniu, când vorbim despre profesioniști, trebuie să-i investim cu încredere. Când vorbim despre creșă ca serviciu pentru copiii de la naștere la 3 ani avem în vedere faptul că acesta  ar trebui să fie un serviciu integrat în care să se asigure dezvoltarea copilului prin îngrijire adecvată, educație, sănătate și nutriție, protecție. Din această perspectivă, nu putem discuta despre încredere numai la nivelul educatorilor și a educatorilor puericultori. Este important ca profesioniștii din creșă să fie pregătiți și să acționeze ca echipă, având în vedere dezvoltarea armonioasă a copilului. Pentru că ne dorim o integrare a serviciilor și o deplasare a accentului de la partea medicală, de nutriție și igienă, la dezvoltarea copilului, e nevoie de creșterea competențelor profesionale ale personalului de specialitate din creșe, concomitent cu creșterea numărului acestuia.

Așa cum educatorii pentru nivel preșcolar sunt formați prin studii secundare/ liceu sau colegiu pedagogic, există o rută de formare a educatorului puericultor (pentru copiii de la naștere la 3 ani) prin același tip de instituție. Formarea inițială este decisivă în orice profesie, iar formarea din România pentru educator/ educator/pericultor are avantajul tradiției liceelor/ colegiilor pedagogice și a realizării unei practici pedagogice de calitate înaltă. În același timp însă, tendința momentului și experiența țărilor care au servicii de calitate pentru această vârstă este ca pregătirea profesioniștilor care lucrează cu copiii de vârste mici să se continue la nivel superior și pe o perioadă mai lungă de timp.

• Cum ar arată interacțiunea dintre personalul din creșă și copii, din perspectiva educației timpurii?

Cristiana Boca: Dezvoltarea în copilăria timpurie se produce prin interacțiunea copil – adult și conectare emoțională. Astfel, nu vorbim despre predare, ci despre crearea de oportunități și experiențe de învățare în contexte cât mai naturale, de la rutine (spălat, adormit),  joc liber, contexte de socializare la învățare în grupuri mici. În acest context, a crea experiențe de învățare adecvate pentru copiii mici este mult mai dificil decât atunci când se lucrează cu copii de vârste mai mari, întrucât presupune o bună cunoaștere a dezvoltării copilului, bune calități de observare, capacitatea de a individualiza activitățile astfel încât să răspundă intereselor și nevoilor diferite ale copiilor, precum și capacitatea de colaborare cu ceilalți profesioniști.

•  Mulți părinți nu vor să lase copiii sub 11 luni la creșă pentru că sunt prea mici, și pentru că le este teamă. În creșe, acești copii nu au parte de educație timpurie, acum, așa cum spuneați, ci se pune mai mult accentul pe nevoile de bază. Ce i-ar putea determina pe părinți să înscrie copiii la creșe?

Cristiana Boca: Trebuie să cunoaștem și să valorizam, ca societate, beneficiile educației timpurii. O bună înțelegere a beneficiilor experiențelor timpurii de învățare și socializare trebuie susținută de: asigurarea infrastructurii adecvate, cu spații și echipamente de calitate; Promovarea/ creșterea prestigiului profesional al profesiei de educator puericultor; O mai bună promovare coordonată de autoritățile publice locale și a managementului integrat al serviciilor din creșă.

Trebuie să învățăm să le recunoaștem profesioniștilor din creșe contribuția la dezvoltarea viitoarelor generații și să le respectăm și apreciem munca. Iar asta nu se poate decât cu o doza apreciabilă de prestigiu social si o salarizare pe masură.

Liderii comunităților trebuie, la rândul lor, să înțeleagă că depopularea localităților pe care le păstoresc poate fi oprită, în primul rând oferind tinerelor familii servicii de calitate pentru copilăria timpurie.

Este alegerea oricărei familii dacă și când decide să acceseze acest serviciu. El  trebuie să fie garantat, accesibil și de calitate. Tocmai de aceea, România construiește creșe și gândește o legislație pentru servicii complementare. Noua legislație definește creșa ca un serviciu integrat în care educația, îngrijirea, nutriția, sănătatea susțin dezvoltarea armonioasă pentru fiecare copil. Acest serviciu trebuie să fie disponibil fiecărui copil, fiecărei familii, atunci cand are nevoie de el și să fie adaptat particularităților de dezvoltare și învățare ale copilului.