Mari bătăi de cap le dă firmelor legea 239/2020 care a adus modificări Codului Fiscal și care prevede ca părinții să poată achita creșa sau grădinița copilului prin impozitele din salariu sau TVA, în valoare maximă de 1500 de lei pe lună.
Cui nu îi pică bine să fie scutit de 1500 de lei pe lună creșa /grădinița copilului, dar să știe că e bine îngrijit și el părintele poate munci liniștit? Adică să nu scoată banii ăstia din buzunar sau din salariu, ci statul să îi rețină direct din impozite prin angajator?
Pentru că legea e in vigoare abia de o lună (ianuarie 2021) multe companii se feresc să o aplice, pentru că nu este obligatorie. În lipsa unor reglementări pentru că norme nu există fiind modificare de Cod Fiscal, toată lumea e bulversată: părinți și angajatori.
Și e păcat pentru că e o lege foarte bună, care va încuraja și natalitatea, va aduce mamele la muncă după 2 ani și va ușura viața familiilor care nu vor mai fi stresate de plata grădiniței sau creșei. Este o gură de aer bine venită.
Mi-au scris zeci de părinți cu multe întrebări: dacă angajații de la stat beneficiază de această facilitate fiscală, dacă la creșele de stat se poate aplica legea, cumși când se primesc banii, cine cu cine încheie contractul?
Răspunsurile vor veni de la ministerul de finanțe în curând, aici pe blog.
Până atunci, europarlamentarul Ödön Szabó, un susținător al acestei legi spune că nu înțelege de ce unele direcții financiare și companii complică contabilitatea costurilor educației timpurii. Știrea în limba maghiară o găsiți aici.
-
Care este procedura?
Europarlamentarul Ödön Szabó spune că părinții trebuie să trimită factura primită de la grădiniță la locul de muncă, unde poate introduse în contabilitate, iar contraprestația poate fi plătită angajatului.
Părinții copiilor cu vârste între 0 și 6 ani trebuie să solicite școlii o factură pe care trebuie să o trimită la locul de muncă. Există cazuri în care întreprinderile încearcă să se „supraasigure” și să solicite alte documente, certificate și chiar să încheie contracte triple între companie, creșă / creșă și părinte pentru a se acoperi, de teamă că autoritatea fiscală se poate angaja credit fiscal la o dată ulterioară.
Ödön Szabó a subliniat că un element important al legii este acela că creditul fiscal în cazul educației timpurii se aplică nu numai impozitului pe venit, ci și impozitului pe venitul personal, TVA și accizelor care trebuie plătite de companie.
-
Sunt și companii care au anunțat că vor aplica legea
Băncile și companiile mai mari au indicat deja că vor aplica legea adoptată la finalul anului trecut. Totul ține din păcate de bunăvoința contabililor, legea nefiind obligatorie. Deputatul a spus că și angajații ar trebui să solicite acest lucru, deoarece companiile încă mai au un cadru legal care să țină seama de costurile educației timpurii.
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul locurilor de creșă și chiar 95% din locurile existente sunt disponibile în orașe, în special în reședințe de județ, orașele rurale și satele sunt complet descoperite.
Din acest an, grupa mare a devenit obligatorie, din 2024 se va întâmpla același lucru cu grupele mijlocie și mică.
Creditul fiscal oferit de stat și pentru companii ar putea, de asemenea, opri tendința demografică negativă actuală, deoarece părinții își iau povara de pe umeri din cauza cheltuielile creșei sau grădiniței copilului, mai crede Ödön Szabó.
___
În scurt timp voi publica răspunsurile ministerului de finanțe despre cum se aplică legea creditului fiscal, concret.
Despre beneficiile educatiei timpurii citește aici:
https://alexisme.ro/2020/10/14/vesti-bune-pentru-parinti-statul-poate-plati-cheltuielile-cresei-printr-o-facilitate-fiscala-cu-ajutorul-angajatorului/
Leave a Reply