Mulți părinți se plâng în stânga și în dreapta de modul haotic în care se face această școală online, care ne-a prins pe nepusă masă. A pus profesorii în impas pentru că nu știu să lucreze pe calculator, pe copiii care nu au internet sau laptopuri, dar și pe părinți care s-au trezit peste noapte profesorii copiilor, pe lângă full time job de acasă.
Am încercat în acest articol amplu să vorbesc cu toate părțile implicate, să înțeleg de ce nu există o politică mai coerentă de predare la 2 luni de când s-au închis școlile. Am vorbit cu elevi, părinți, profesori, profesori care sunt și părinți, directori de școli, inspectorat școlar și minister.
Cadrele didactice (de la stat) au primit salariile întregi pe perioada stării de urgență. Rămâne de văzut după 15 mai cum vor fi plătiți. Timp de o lună ministerul nu și-a pus întrebrea dacă profesorii ar trebui să își justifice salariile.
Eu însă nu cred că despre asta e vorba, ci ca cei mici să înțeleagă materia, în alte condiții. Ca profesorii să nu rămână cramponați în secolul trecut.
Până să devină școala online obligatorie, cu directive de la minister, doar unii profesori, majoritatea la privat, făceau de plăcere aceste ore online. Probabil profesori familiarizați cu internetul.
În 2019 erau peste 200.000 profesori pensionari care predau și cel mai probabil, putem presupune că tot atâția nici nu se pricep să folosească un email. Ce să mai vorbim despre predare online..
Bănuiesc că de când cu pandemia ați intrat măcar o dată pe Zoom sau o altă platformă de comunicare în grup și ați văzut cât de greu este să fii atent la fiecare om ce zice, să nu vorbești peste altcineva, mai pică netul, se freez-uiește ecranul, etc. Probleme digitale pe care un copil le poate rezolva, dar un profesor, nu întotdeauna.
De când ministerul educației le-a cerut profesorilor să dovedească faptul că predau și își continuă munca, este un și mai mare heirupism:
-
Așteptările profesorilor sunt prea mari:
O oră de predare online nu mai are cum să semene cu o oră de predare la școală, trebuie să înțelegeți asta.
Asta spune o mamă exasperată că fiul ei primește prea multe teme și nu se predă deloc, scria pe rețelele de socializare: De ieri si până azi, copilul meu are 8 noi grupuri de whatsapp, “VII C Biologie”, “VII C Geografie”, “VII B Chimie” si asa mai departe. Nu ne vom opri aici, probabil vor aparea atâtea grupuri de whatsapp câte materii sunt. Pe fiecare grup sunt “aruncate” linkuri pe care copiii trebuie să intre, să copieze materia de acolo (da, exact, să copieze pe caiete!). Să facă diverse proiecte (au deja teme). Totul funcționează pe principiul “si asa stati acasă și nu aveți nimic de făcut”.
Laura, mama unei fete în clasa a 5-a:
Cu doamna de mate nu s-au văzut niciodată online, am primit doar poze după niște chestii scrise de mâna în care copiilor li se recomandau restul lectiilor ca studiu individual. Am reusit să facem prima tură de lecții și exerciții, i-a explicat soțul meu, dar la a doua tură, am zis pas. Asta nu e scoală, iar eu nu sunt profesor de mate să predau eu lectia acasă. Unii profesori mai uitp că au ore !
Un studiu lansat ieri (12mai a.c) de platforma SuperTeach, arată că în 70 la sută dintre cazuri, profesorii au comunicat cu elevii prin grupuri de whatsapp, 29 % prin informări pe e-mail, 23 la sută individual, ba chiar 6 la sută NU au comunicat deloc. Studiul a fost făcut pe un eșantion mic, de 3847 de părinți (dintre care majoritatea au copii de clasele 0-4), 70 la sută din mediul urban.
Un alt exemplu, de data aceasta de la clasa pregătitoare, deci copil de 6 ani:
B: Fiica mea e la clasa pregătitoare. Până să devină obligatorie predarea, ne trimitea învăţătoarea fişe de lucru pe whatsapp, în continuarea a ceea ce predase deja la clasă. După ce s-a decis ca predarea să fie online, la nivel de şcoală s-a ales lucrul în google classroom. Nu intră nimeni online cu ei, dar se dau zilnic fişe de lucru, din care unele cu deadline de rezolvare. Tot acolo postează şi profesorii de sport, engleză şi religie materialele.
Dacă de învăţătoare şi de cel de sport nu am ce să comentez, cei de engleză şi religie par din altă lume. Cea de engleză trânteşte nişte melodii şi nişte joculeţe exclusiv în engleză, din care copiii n-au ce să priceapă dacă nu stai tu părinte, să le explici, și acum ne-a trimis fișe cu cerințe in limba engleză (copiii învață abia literele la pregătitoare) pentru a le da note!
Cel de religie a pus nişte materiale lungi cât o zi de post – ironic – şi le-a cerut copiilor să le citească şi să-i scrie ce anume le-a plăcut de acolo – copii de pregătitoare, repet.
-
Profesorii nu au fost instruiți cum să predea online
Orarul zilnic al unui elev trebuie să arate diferit față de cel cu care era obișnuit. Nu poate sta 7 ore în fata calculatorului. Ar trebui să facă 2-3 materii cel mult pe zi. Asta mi-au spus unii părinți, care nu își pot lăsa copiii atât timp în fața ecranelor. Plus că se plictisesc și nu au răbdare să stea jos atât timp.
Fiecare profesor predă cum îl taie capul, pe o platformă sau alta. Nimeni nu le-a spus profesorilor cum să gestioneze 20 de suflete online care vorbesc unele peste altele și unde e butonul MUTE, de unde se pornește camera, cum poți scrie pe tabla și să dai share screen, și câte și mai câte lucruri de bază.
Gabriela Maalouf este psiholog,consilier pentru dezvoltare personală o școală privată, și mamă:
Noi, cei care colaborăm cu scoli private am făcut foarte multe “instructaje” pentru a reuși in mediul online. Si chiar și așa, noi, oameni care stam toata ziua pe laptop, calculator, telefon, am descoperit că e nevoie de mult timp pentru a găsi formule potrivite.
La mine a durat mai bine de o lună să ajung la un nivel ok cu activatul în online și eu mă pricepeam și înainte destul de bine.
Platformele propuse de minister conțin informații si sfaturi utile. Cu toate acestea, eu nu pot decât să mi-l aduc aminte pe “Dl Trandafir” – așa l-am numit eu, după cunoscutul personaj-, un domn învățător la un pas de pensie care își iubea elevii ca pe ochii din cap. L-am cunoscut intr-o campanie umanitară, la o scoală dintr-o zona defavorizată ( undeva la 20,30 de km de București, nu la capătul lumii). Eu cred că genul acesta de profesor, învățător…cu tot sufletul lui atât de bun, nu va reuși doar cu aceasta platformă. Tot acei copii, oricum mai putin norocoși, vor avea de suferit si de pierdut.
Am întrebat la ministerul educației dacă autoritățile au făcut un ghid pentru profesori despre cum ar trebui să arate aceste ore online: ce și cum să le predea copiilor.
Concret, nu au făcut-o, dar au enumerat într-o conferință platformele online deja existente pe care se poate lucra. (la finalul articolului le veti găsi). Cele pe care le știm și noi, părinții și oamenii care lucrează în corporații. Mai există și un program la televiziunea română care e și pe youtube, pentru pregătirea elevilor din clasele terminale. Aceasta este o idee bună, nu măpronunț însă asupra predării. Găsiți aici.
Ministerul educației a pasat responsabilitatea în curtea Inspectoratelor școlare care trebuie să vegheze cum predau profesorii, dar și în curtea directorilor de școlii. Iată răspunsul oficial:
Prin intermediul inspectoratelor școlare, Ministerul Educației și Cercetării le-a recomandat cadrelor didactice, ca în cadrul activității de învățare on-line, să se raporteze, în primul rând, la provocările și principiile didacticii moderne/la particularitățile de vârstă ale educabililor, precum și la specificul activităților desfășurate. Conducerea fiecărei unități de învățământ trebuie să sprijine accesul cadrelor didactice la platforme educaționale, iar împreună cu învățătorii, profesorii diriginți și cadrele didactice să organizeze un program săptămânal care să includă activități de învățare on-line pentru fiecare disciplină de studiu.
Dacă părinții sunt nemulțumiți de cum se desfășoară școala online, trebuie să sesizeze mai întâi conducerea școlii, abia apoi inspectoratul școlar.
- Sunt și profesori care vor să învețe cum să predea online și care se adaptează
Violeta Dascălu este directoarea școlii Ferdinand din București, o școală pe care am vizitat-o acum 2 ani tocmai pentru că m-a uimit progresul profesorilor. Așa că nu m-am mirat când doamna Dascălu mi-a zis că profesorii din această școală au început prima lecție online, la 2 zile după suspendarea cursurilor, iar din data de 16 martie, toți colegii sunt în contact direct cu elevii.
Utilizăm pltforma Adservio, care era activă de la sfârșitul lui 2019, aplicația video Webex, iar pentru elevii care nu au decât telefoane, prin aplicația Whats App.
La gimnaziu elevii fac 2,5 – 3 h video/zi, dar sunt și materiale încărcate pe platformă. Profesorii învață mereu. Este un lucru firesc pentru noi. Nu știm toți, dar exersăm.
Eu predau Geografie la clasa a VIII-a. Cu câteva zile înainte de oră, încarc pe platformă materiale eferente temei pe care urmează să o clarific . Acestea sunt schițe, harți conceptuale, filmulețe de pe Youtube, jocuri didactice, harți tematice, prezentări, fișe de lucru, chestionare de feed back.
Lavinia îmi povestește că linca, fiica ei de clasa a 2-a, face ore online din a 2 sapt de stat acasă, adica aproximativ pe 20 martie. Face 2 ore pe zi: română și matematică, li se predă și primește ca temă doar din ce lucrează online!
De exemplu, si-a pregatit singura micul dejun cu forme geometrice ( sunt la lectia cu forme geometrice la matematica).
- Părinții care lucrează de acasă au nevoie de laptopuri și telefoane. Cum fac atunci copiii, școala online?
Și să nu uităm că părinții care stau acasă LUCREAZĂ, nu stau degeaba. Și lucrează online, adică la calculatoare, laptopuri sau telefoane/ tablete. Dacă ai doar un copil, mai merge să împarți device-urile, dar ce te faci când ai doi copii, fiecare are nevoie să facă ore online. Tu, ca părinte te mulțumști să te zgâiești pe telefon cnd faci un exel sau un mail.
Este și acest aspect o mare problemă, iar profesorii ar trebui să îl ia în calcul atunci când întocmesc orarul copiilor: disponibilitatea gadgeturilor.
-
Și grădinița e online
Vă vine sau nu să credeți și copii de grădiniță au ore online!!! Mă rog, mai mult pentru socializare, dar în acest caz părinții chiar trebuie să îi ajute pe copii pentru că majoritatea educatorilor dau de făcut activități de lipit, colorat, desenat, lucruri la care cei mici au nevoie de ajutor.
Un părinte se plânge că primește fise copiate de pe net, trimise fără logica, fără cursivitate pe grupul de Whatsupp în care sunt toți părinții.
Să vezi cum curg 3-400 de mesaje zilnic cu toate capodoperele copiilor. Unii se înregistrează audio cântând, alții își filmează copiii și apoi trimit filmulețele… Nu am mai rezistat și am ieșit din grup după prima săptămână.
Sunt și grădinițe unde educatorii s-au mobilizat și nu îi încarcă pe părinți sau pe copii. Gabriela Penciu este directoare la grădinița nr 252. Spune că dintre cei 237 de copii, 170 au participat deja la diverse interacțiuni online cu educatorii.
Educatorii comunică cu părinții pe telefon, whatsapp, mesaje scrise, platforme specializate. Si copiii de grupele mici participă. Educatoarele stabilesc o povestioară pe zi si o activitate practică.
Am stabilit cu părinții un program, pentru că înțelegem că și ei lucrează de acasă. Ne vedem cu cei mici la ora 12, și cel mult 40 de minute are loc sesiunea. Durează până se conectează toți.
PARANTEZĂ: Îmi amintesc în prima sau a doua săptămână toți părinții cu copii la grădiniță căutau disperați cotorul de la hârtia igienică pentru a face un fluture, căci în programă era săptămâna insectelor!:) Jur, pătinții erau înnebuniți pe rețele de socializare să termine hărtie igienică. Eu cred că de aia a fost coadă la mall.
-
Este momentul ideal în care să te bucuri că ai lăsat copilul să învețe să lucreze pe calculator
Andreea este mamă a doi copii de grădiniță dar și profesoară la clasa a 3-a. Norocul ei este că soțul este acasă în această perioadă și poate sta cu copiii în timp ce ea le predă elevilor săi, la calculator.
Folosesc aplicația Zoom. Are tabla alba, power point făcut si dau share screen, manuale online cu share screen plus manualele lor de acasa si caiete de lucru. I-am rugat pe părinți să stea prin preajmă în primele zile in caz că apăreau probleme. Acum le rezolv eu cu ei. Îmi dau share screen la ecranul lor si îi ajut.
- Cum văd copiii școala online? Le place sau nu ?
Profesorii sunt însă la fel de plictisitori ca la școală, mărturisește M.
Nu intru online pentru că nu are nimic să-mi spună, eu nu vreau să mă scol la 7.30 să stau online jumătate de oră doar ca s-o aud cum se vaită.
Pe Eliza, în clasa a 5-a am întrebat-o cum i se pare școala online: Mie mi se pare si grea dar și usoară: este grea deoarece profesorii ne dictează, dar ușoară pentru că suntem fiecare la casa lui, putem să stăm comozi în pat sau pe scaunul de la birou care este pufos. Mai avem și mai mult loc de scris pentru că fiecare este la biroul lui si are mai mult spatiu decât la scoala unde stam inghesuiti doi într-o bancă.
Totuși, fetei îi lipsește socializarea: Îmi plăcea la scoală deoarece în pauze stăteam și vorbeam unul cu altul, la o distanta mai mică de doi metri, uneori vinerea mai mergem la o pizzerie, unde stăteam ne distram, faceam diferite provocări si mâncam pizza si beam sucuri. Uneori chiar comentam despre profesori ( in special pe cel de geo si cel de mate ).
Și lui Vladi, clasa a 2-a i se pare mai comod acasă. Tot scaunul de birou îl atrage, in locul băncii de la școală. Dar și lui îi e dor de colegi. Ne predă mai puțin doamna, și avem mai puține teme. Asta-mi place.
Elevii unei clase a X-a de liceu folosesc programul Adservio. La început, doar profesoara de matematică, diriginta lor lucra cu ei. Apoi, de când a cerut ministerul obligativitatea orelor online, au apărut și alți profesori.
La o clasă a 8-a, din 12 martie, elevii fac română și mate pe zoom, teme ca la balamuc trimise pe classroom. După Paște s-au activat și ceilalți, dar mai bine nu se activau, spune mama unei eleve care este și ea profesoară.
Din punctul de vedere al cadrului didactiv spune că intră live pe grupe de câte 8-9 elevi, predă litera. La matematică fac cu toată clasa, e mai accesibil. Pentru consolidare lucrează singuri, le dau pas cu pas ce au de făcut și fișele aferente, pdf făcut de mine pe calculator sau scanate, nu poze cu telefonul.
Pot cere întâlniri private, eu cu ei, vorbim de câte în lună și-n stele și ce au mai greșit prin fișele trimise. Uneori le cer eu dacă consider. Mai nou mi-a venit ideea să le cer rezolvările înregistrate audio, căci părinții îmi povesteau prea pe scurt cum a fost, să decid ce fac mai departe. De o săptămână ascult… și e minunat.
Până la urmă responsabilitatea predării online nu se regăsește într-un loc. Ca-n România, ține tot de fiecare în parte să se descurce, cum poate. Tot ce sper este ca măcar să fim deschiși să învățăm unii de la alții.
———————–
Programe online pentru profesori:
Profesorul Digital este o platformă care le explică video pas cu pas profesorilor, cum să folosească fiecare instrument in parte pentru predarea online.
Ema la școală e o platformă cu exerciții interesante și creative pentru clasele pregătitoare până la a 6-a.
Educred.ro este tot un site pentru profesori care nu sunt familiarizati cu predarea online și instrumentele de folosit.
Scoala Pe net – Google Classroom care oferă facilități ș instrumente pentru profesori ca să poată preda ușor mai multor copii în același timp.
Clasa mea este tot un site plin de resurse pentru profesori, planșe didactice si nu numai.
http://www.invatadeacasa.com unde exista atat tutoriale video pentru folosirea solutiilor de comunicare online cat un grup whatsapp cu voluntari IT ce pot raspunde la intrebarile profesorilor, copiilor sau parintilor
Buna ziua, interesat articolul. Poate insa ca veti gasi interesanta si cercetarea recenta realizata de catre IRES (aici sunt datele, culese pe baza de chestionar, telefonic, pe un esantion reprezentativ pentru familiile cu copii din preuniversitar si cu o marja de eroare de 2,5% – https://ires.ro/articol/394/accesul-copiilor–colari-din-romania-la-educa%C8%9Bie-online– ). Ne-am straduit sa gasim date interesante si sa venim cu cateva propuneri despre scoala online: https://ires.ro/uploads/articole/ires_accesul-elevilor-scolari-la-educatie-online_policy-paper_mai-2020.pdf
Multumesc. Foarte util este studiul Ires. L-as fi inclus in articol daca stiam de el.
Oricum lumea il poate accesa de aici. Doar un sfert dintre parinti sunt nemtumiti? Cam putini la ce vad in online.
La noi e ca la nimeni, nu vom avea calitate până nu vom ști să măsurăm calitatea și nu să bifăm cu „făcut/nefăcut”.
Era greu să dea ministerul niște descriptori? Ce înseamnă „lecție făcută”? O poză cu telefonul pe whatsapp??
Să știe și directorul pe cine bifează la salariu și pe cine nu. De ce nu au curaj să taie salariile acolo unde nu se face nimic?
Aș vrea tare mult să văd de la minister rezultatele acelor situații pentru care au muncit zile în șir niște oameni să întroducă în SIIR la fiecare elev și profesor dacă are conexiune si cum. Acolo ar fi cu adevărat dimensiunea fenomenului la noi. Dar spune cineva ceva? Doamne ferește!
Se dă o școală destul de mare, unde 20% dintre profesori nu au răspuns la chestionarul directorului, dacă și cu ce se conectează (în 3 zile!), iar 29% au declarat că se conectează cu telefonul pentru lecții. Așadar, jumătate dintre profesorii școlii au laptop/desktop. Alo, secolul XXI?? Aici Evul Mediu… Ce școală online să facem așa?!
Nici eu nu pricep de ce ministerul nu da guidelines! Fiecare director e lasat de capul lui ! Credeam ca nu poate fi mai rau la scoala, ei bine, iara.
Esti profesor, Cristina? Daca si tu spui ca nu e ok, ar trebui sa se simta ministeruk
Wow! M-am trezit „citata” in articolul dvs. Pare totusi bine documentat, sper ca nu ati compilat diverse postari de pe FB….
Buna ziua,
Sunt jurnalist de 17 ani, inainte sa existe FB, si nu obsnuiesc sa compilez postari de pe FB. Asta nu e jurnalism. Aveti un mesaj de la mine in privat din data de 5 mai, la care nu ati raspuns. Probabil nu l-ati vazut, se intampla. V-am trimis acum si un email.