• Home
  • De suflet
  • Podcast
    • Cu capul în nori
  • Interviuri
  • Campanii pentru părinți
  • Viața la țară
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Amintiri din bucătărie
    • Activități cu copiii
  • Recomand
Facebook Twitter Google+
Alexisme
  • Home
  • De suflet
  • Podcast
    • Cu capul în nori
  • Interviuri
  • Campanii pentru părinți
  • Viața la țară
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Amintiri din bucătărie
    • Activități cu copiii
  • Recomand
Home  >  Alexisme • Uncategorized  >  Tantrum sub privirile a zeci de părinți – O poveste cu un altfel de final
AlexismeUncategorized

Tantrum sub privirile a zeci de părinți – O poveste cu un altfel de final

Alexa Stănescu iulie 7, 2018 Domeniul Stirbey, mama, Mirela Retegan, parinti, Tantrum, Zurlandia 4 Comments 1620 Views

Nici un părinte nu scapă de asta: o criză de furie a copilului, un tantrum în văzul lumii. M-am autoeducat de ceva vreme să nu-mi pese de privirile grele ale celorlalți din jur atunci când copilul meu mă lovește, țipă și se tăvălește pe jos în magazin sau în parc.

Doar că nu e ceva atât de ușor de controlat (mă refer la sentimentele noastre, ale adulților). Pentru că mintea noastră este atât de alunecoasă, și greu de păcălit.. în momentul în care mintea simte un comportament care știe că declanșează o situație tensionată, de nervi, se aprind beculețe în cap și judecata ne este întunecată.

Vă povestesc intâmplarea prin care am trecut pentru că recent, o prietenă mă întreba cum fac eu față tantrumurilor. Greu, al naibii de greu. Dar am citit câteva cărți care m-au ajutat. Nu mi-e jenă să o recunosc. Sunt cărți care mi-au dat acel imbold că se poate și altfel. Dacă aveți nevoie vă recomand această carte, Lacrimi și crize de furie de Aletha Solter.

Când privirea unei mame te poate ridica sau doborî

Eram pe Domeniul Știrbey, la Zurlandia, în lumea în care mi-aș dori să trăiesc. O să vedeți imediat de ce:

D. începe să plângă pentru că i s-a părut lui că era să cadă în WC-ul ecologic și eu nu l-am ajutat. (Știu, pare amuzant, dar nu era atunci, vă garantez). Și a urlat, m-a împins, m-a lovit, nu voia deloc să îl țin în brațe ca să îmi explice supărarea, pe care eu nu o știam încă. Firesc, voia să fugă. Eu, mai tare îl strângeam în brațe, iar el evident, mai tare mă lovea.

M-am așezat pe jos lângă el, și pur și simplu, copleșită de tăvălugul de emoții, am început și eu să plâng. Mi se mai întâmplă, recunosc.

La un moment dat, o mamă, pe care nu o văzusem în viața mea, trece pe lângă noi și îmi face semn cu mâna să stau calmă și să respir, că totul va fi bine. Atât! Nu a fost nevoie să vină să mă întrebe ce se întâmplă sau să încerce să-l împace pe D.

Privirea acelei mame nu am să o uit cât oi trăi, pentru că mi-a dat forță să mă ridic și să iau decizia de a-l lăsa pe copil să fugă un pic mai departe de mine. Imediat, mi-au răsunat în cap cuvintele Mirelei Retegan care, cu o seară înainte zicea că nu se pierde nici un copil în Zurlandia. Am încredere, am respirat, apoi i-am permis copilului să plângă 5 metri mai departe de mine. Culmea, nici nu a vrut să fugă mai departe.

Însă totuși nu se liniștea. Și plângea și urla…

Mai trec două minute aude și bucătarul de la Domeniul Știrbey țipetele și mă întreabă ce s-a întâmplat. Eu am izbugnit și mai tare în lacrimi. Omul a înțeles, mi-a făcut semn să mă liniștesc, și nu a vrut să insiste. Ceea ce mi s-a părut minunat.

În tot acest timp, mă gândeam: doamne, dacă mă întâlnesc acum cu Mirela.. ce-o zice? Sunt cea mai praf mamă care în loc să liniștească un copil plânge cu el cu tot.

După vreo 10 minute, sau poate mai puțin, D. a putut să vină la mine, să-mi explice care a fost neînțelegerea dintre noi doi, de ce a plâns. M-a îmbrățișat și ne-am dus să îi iau un balon cu Masha, pentru că tocmai văzuse unul la un copil.

Să vă zic că nu mai aveau baloane cu Masha?!!! Am zis că se prăbușește cerul pe mine și când m-oi întâlni cu Murphy ăsta.. o să vadă el. Cum să nu mai fie balon pentru un copil care abia a ieșit dintr-un tantrum?! Cum?!

Unde mai pui că o cunosc pe Cristiana de la Edulier, care vindea acele baloane ca să ajute niște copilași să meagă la mare și m-am rugat de ea cu cerul și pământul să facem rost de un balon cu Masha, dar săraca, de unde să mai scoată? Din fericire a fost minunată și  l-a convins pe D. că și Tweety e cool! Pfiu, am scăpat și de data asta, îmi zic!

Și mergând noi așa prin Domeniul Știrbey să caut bancomat (căci, da, nici bani nu mai aveam!) am dat peste Tanti prezentatoareaaaa. Mirela! Cu ochii abia șterși de lacrimi, am fost atât de fericită pentru că D. își dorea poză cu ea și mă tot băta la cap să o găsesc pe Mirela în ditamai Domeniul! Timid din fire și mârâit după tantrum, acum brusc nu mai voia poză. L-a sucit, l-a învârtit Mirela, până am reușit să facem două poze, decente.

Apoi Mirela îmi zice: Tu, dar nu îi e somn? Că așa pare. 

Mă uit la ceas, și realizez că da! Era 3 jumătate și copilul nu dormise! Era praf de oboseală și eu nu mi-am dat seama de asta. Vă dați seama că iar m-am simțit cea mai cea nașpa mamă din lume, nu?

 

Dar gândul m-a părăsit repede, pentru că știți.. nu avem cum să le facem pe toate să meargă strună, nu poate fi totul perfect, și imediat ce realizăm aceste lucruri, totul intră în normalitate. Și pentru că nimic nu e întâmplător, după cum cele de mai sus au arătat, imediat ce am ajuns în mașină a început o ploaie torențială timp în care D. a dormit buștean în mașină.

În loc de concluzie, 

Atitudinea noastră, felul în care ne comportăm cu ceilalți, chiar și ce transmitem printr-o privire, sunt atât de importante.

Pe mine, privirea acelei mame m-a ridicat la propriu și la figurat. Însă dacă nu eram în Zurlandia (unde am găsit doar părinți care încearcă să fie mai buni pentru copiii lor) și cineva îmi arunca o privire necruțătoare, m-ar fi doborât.

Am scris acest articol pentru că avem nevoie să apreciem lucrurile mărunte și bune. Iar când va fi cazul, voi știi și eu cât de mult bine pot face cu o privire.

Mi-ar plăcea să-mi povestești dacă ți s-a întâmplat să te ajute un părinte într-o situație similară? Sunt sigură că nu sunt singura care a trecut și prin experiențe bune în privința tantrumurilor. Noi mamele, we stick together!

Previous Article Promisiunile mele către tine, copilul meu!
Next Article Ce am aflat despre copilul meu, pictând cu el + CONCURS DIVERTA

About Author

Alexa Stănescu

Bună! Sunt Alexandra Stănescu și cred că măcar în treacăt m-ai auzit la Europa FM, în ultimii 11 ani. Dacă ți-a plăcut articolul, lasă-mi te rog un comentariu și dacă vrei să dai vestea mai departe cu un share. Multumesc

Related Posts

  • Ce salariu ar trebui să aibă o mamă pentru că are grijă de copii și de casă?

    decembrie 14, 2021
  • Ce ar fi fost dacă… AUDIO

    octombrie 30, 2021
  • Povestea acestei mame poate fi povestea oricui: Nu sunt un caz social, doar mă aflu într-o situatie mai grea acum

    iulie 11, 2021

4 Comments

  1. Denisa Reply
    iulie 9, 2018 at 7:34 am

    Și eu am copil cu tantrumuri.. chiar și acum la aproape 5 ani. O singură dată am simțit acea susținere din partea unui străin, când mi-a spus că este ok, să îl las să își verse supărarea. În rest, nu prea îmi aduc aminte..Dar ce vreau să spun, este că mi-aș dori mult, dar mult de tot, să fac ce a făcut femeia aceea pentru tine. Doar că îmi e teamă, rușine, nu știu dacă aș ajuta, poate că ea nu are nevoie de susținerea după care eu am tânjit atât. Big hug! Cu timpul e mai bine!

    • Alexa Stănescu Reply
      iulie 10, 2018 at 8:52 pm

      Denisa, daca am invatat ceva din experienta aceasta mai ales este ca ORICE lucru oricat de marunt pare NU ESTE. Uite ce bine a facut o privire, atat! Niciodata nu trebuie sa credem ca suntem prea mici sa facem ceva. Cred că o mamă și dacă nu cere ajutorul, primeste cu drag un gand bun, sub orice formă.

  2. Hortensia Reply
    aprilie 4, 2019 at 3:34 am

    Tantrumuri… La ale copiilor mei intervin mereu alti parinti, ori copii.
    La tantrumurile altor copii nu intervin si asigur mamica ca e in regula sa planga/tavaleasca/loveasca. Sunt mamici, cum spui si tu, care asteapta sa fie judecate, mai ales cand in jurul copilului tau se strang o multime de adulti si copii.

  3. Pingback: 20.000 de mii de oameni au intrat în cea mai frumoasă poveste a copilăriei – Zurlandia – Alexisme

Leave a Reply

Anulează răspunsul

Abonează-te!

Înscrie-te aici cu adresa de e-mail ca să primești articolele noi::

My Social Media

Postări populare

  • Ziua Internationala a scrisului de mana | O mai fi important scrisul de mana? ianuarie 23, 2023
  • Unde puteți merge cu copiii de Ziua Nationala a Culturii, pe 15 ianuarie – intrare gratuită la ateliere și muzee în țară ianuarie 13, 2023
  • AUDIO Facem teme acasă împreună cu copiii? Interviu cu Oana Moraru ianuarie 31, 2023
  • Babum, scrisă de Alec Blenche, o carte sensibilă și plină de mister pe care copiii o vor iubi ianuarie 17, 2023

Instagram

alexa_stanescu

Acum 2 ani aș fi zis că nu bat drumul până în Acum 2 ani aș fi zis că nu bat drumul până în oraș ca să ies cu copiii 2 ore doar ca să văd un muzeu… că aș irosi timpul. Dar din fericire am învățat să schimb perspectiva și să mă bucur pe bune de orice clipă.

Suntem în vacanța de ski în Ilfov, dar nu practicăm și nici de plecat nu am avut chef. 

Așa că i-am scos în oraș la Antipa. Nu am avut mult timp la dispoziție pentru că lucram de la prânz, dar nici nu am fost pe fugă. 2 ore plus drum a fost ideal. 

Dar până să ajungem la Antipa, la expoziția de reptile, ne-am oprit la muzeul de pietre cum zice D, ca sa completeze colectia de acasă. 

Apoi la Luca să mâncăm covrigi. Când am ajuns la muzeu am constatat că i-am udat carnetul de note lui D. cu apa din sticla lui frati-su🙈.
Oh well, tocmai am fost la ședință și pe drum spre București mi-a recitat el toate notele. 🤣

Expoziția temporară e mică dar prețioasă. Le-au plăcut șerpii. A durat 30 de minute cu indulgentă, un pipi, îmbrăcat și vizitat magazin de suveniruri, căci da, nu știam că s-a deschis și acolo, unde erau și .. ați ghicit tot pietre. 
Dar atracția zilei a fost un sarpe de 10 lei forforescent, care nu a mai încăput în poze, lipicios, care se mega lipește de pereți și pe unde il mai aruncă băieții. 🙈

Cu ce au rămas ei oare din această zi? Cu covrigii, serpii de toate felurile sinmulte pietre! 

Cu ce am rămas eu? Multe amintiri frumoase, nu m-am grăbit cu nimic, am simțit toată plăcerea zilei cu ei. Ps: în ultima poză micul Blond stă cu mâna in buzunarul fratelui ca să se încălzească. Da, cu imaginea asta rămân eu… 

#viatacucopii 
#magicmoments 
#lifewithkids 
#mamadebaieti 
#momblogger 
#vacantacopii
#traiesteprezentul
Ce zi mai bună decât Ziua Cititului împreună s Ce zi mai bună decât Ziua Cititului împreună să vă amintesc crezul meu: Fii influencerul copilului tău?. 
Am postat câteva dintre titlurile preferate din perioada asta de la Editura DPH. Aveti cod de EXTRA reducere 15% pe langă reducerile de pe site! Codul este Alexisme. 

#ziuacitituluiîmpreună 
#lecturacopii 
#lecturăcopii 
#sacitimcopiilor 
#sacitimimpreuna 
#scoala
#esucatieacasa
#bloggermom
Ep.11 Parintii trebuie să știe - Facem temele cu Ep.11 Parintii trebuie să știe - Facem temele cu copiii acasă? Cum, fără să ridicăm tonul? Unul dintre sfaturile care a mers foarte bine pentru noi a fost să tratez copilul ca pe un coleg, nu să iau aer de părinte care știe. Aur e acest sfat, vă zic. Face mult bine psihicului când simți că faci poc de la adunări.🤣

📚Cine mai face teme cu copiii, mâna sus sau lăsați un comentariu. Am lansat episod nou al podcastului Cu capul în nori, un interviu valoros cu  @oanamoraru_educational🙏

 #scoala  #teme #temeacasa #educatie #copii #claseleprimare #backtoschool  #temecuparinti #temeafterschool #iubire #parinti #joaca #activitaticopii  #ganduri #informatii #parinticooperare #copiiteme
Când îți zicea lumea: Să faci și o fată.. oa Când îți zicea lumea: Să faci și o fată.. oare la asta se referea? La pac pac si bum bum cu băieți? 🙈 săbii și pistoale? 🤷‍♀️Cum e viața cu fete sau cu o fată măcar? Comentați vă rog, spulberați-mi visele, că poate mă iau ideile, mai știi? 👇

#copii
#copiifericiti
#joacabaietii 
#viatacubaieti 
#mamadebaieti 
#mamadebaieti👬❤️💋 
#motherofboys 
#momblogger
Am zis să scot copiii la locul de joacă și să Am zis să scot copiii la locul de joacă și să mai schimbăm atmosfera, se mai văd și cu colegi. Eu, sperând că micul Blond se va juca la locul de joacă am îndrăznit să iau o carte cu mine. Zău, parcă sunt la primul copil, așa naivă sunt crezând că apuc să citesc o pagină. 🙈
Dar până să plecăm de acasă, mă vede D. cu cartea:
-Ah, păi îmi iau și eu cartea să citesc! 
Puteam zice nu? 
Acolo, micul Blond nu vrea la locul de joacă deloc, frati-su la masă citește, eu mă fâțâi de colo colo. Bine că totuși am mai avut și eu compania unui prietene și D. într-un final ( adică la propriu la finalul ieșirii) s-a jucat 5 minute cu colegul lui🙈
Dar cine a mâncat la reducere de Mica Unire pizza și hamburgeri, ceva autentic? 🤣

#viatacucopii 
#momblogger 
#activitaticopii 
#larestaurantcucopiii
In weekend îmi place că am timp să gătesc dimi In weekend îmi place că am timp să gătesc dimineața. Ne trezim mai târziu cu o jumătate de oră sau o oră dacă avem noroc, ne mai hârjonim în pat în 30 de minute până leșinăm de râs, sau dacă e vremea de azi de cuibărim sub plapumă. 

Acest mic dejun brunch e preferatul copiilor și profit maxim de el pentru că îl mănâncă amândoi. Ouă ochi “pe pat” de fasole cu suc de rosii, porumb și ciuperci sau orice mai aveti prin frigider. Sau altfe spus, mâncărică cu de toate și deasupra ouă. Eu nu le bag la cuptor dar merge. Va puteți juca cu mirodeniile. Eu prefer busuioc, îl iubesc în combinație cu rosiile. 

Și pentru că mă tem că nu vor mai mânca mult această mâncare, si oricum nu merge și sâmbătă și duminică.. am nevoie de idei. Voi ce mai gătiți in weekend la micul dejun târziu sau nu? 

#amintiridinbucatarie 
#viatacucopii 
#viațalațară 
#ideidemicdejun 
#momblogger 
#parentingblog 
#părințeală
Vine un moment în viață când copilul știe luc Vine un moment în viață când copilul știe lucruri pe care tu nu le știi. Da, se poate întâmpla și la 8 ani ai lui. 
Recunosc, nu am avut niciodată curiozitatea să învăț șah pentru că auzeam mereu că e foarte greu, și nu eram genul de om ambițios sau cu răbdare. Ei bine, ieri la ora de sport, ( da, ați citit bine!) profesorul i-a învățat șah. Mi se pare un lucru admirabil, chiar dacă nu au făcut mișcare fizică. Ei, și a venit al meu acasă, a căutat și pe tabletă niște jocuri cu șah, și când am terminat eu munca seara, m-a luat la un joc. 
Brusc, eu eram copilul și el adultul. Mi-a explicat regulile și îl întrebam la fiecare mutare: cum merge calul? Cum merge tura? Etc…🤣 după 5 minute nu mă mai suporta copilul: 
-Acum ți-am explicat, mama! 
-Ce să fac, uit. 
Am scos telefonul și mi-am pus regulile în față. 🙈 M-a bătut, nu sunt sigură dacă fair pe regulile reale, dar știu că a muncit și a avut răbdare singur să învete.. chiar și cu tableta. Nu știu cât o să îl țină faza, dar nu mai contează asta. 

Ai vostri v-au dovedit deja că știu lucruri pe care voi nu le știți? Ce anume? 

Vă mai povestesc eu câteva in comentarii. 

#educatie 
#sahcopii 
#invatasah 
#momblogger 
#părințeală 
#mamadebaieti 
#viatacucopii 
#clubdesah 
#educatielascoala 
#lectiidelacopii
Părinții trebuie să știe, ep 11. Am descoperit Părinții trebuie să știe, ep 11. Am descoperit un simplu truc, pentru noi mamele exasperate că nu mănâncă copiii. Sunt foarte curioasă dacă ați încercat și voi metoda asta. Funcționează? Scrieți în comentarii, pls sau lăsați o ❤️ dacă a mers. 

#viatademama 
#trucuridemama
#viatacucopii
#educatie 
#parinti
#informatiiparinti 
#cumsamanancecopiii
#lifewithkids 
#parentingtips 
#parinteala
Mai multe... Follow on Instagram

Arhive

© Copyright 2014. Theme by BloomPixel.