Această scrisoare ți se adresează ție, copilul meu, dar o scriu de fapt pentru mine!

În aceste zile în care se decide cumva viitorul copiilor care dau examene pentru a intra la liceu si la facultate, am picat pe gânduri .. oare ție ce o să îți placă ? Ce meserie o să ai? Vei pune pasiune în munca ta?  O să îți placă matematica? Sau artele? O să vrei să evadezi în lumea cărților? Sau poate cu mașina?

O să te uiți la meciuri de fotbal? O să îți placă să faci sport? Ce sport? Oare o să vrei să atingi performanța?

Cum vei păstra relațiile cu prietenii tăi? Pe ce vei pune preț în viață? Ce-ți va aduce plăcere? O să ai încredere în oameni?

Ai să fii pasionat de povești? Îți va plăcea să călătorești? În care anotimp te vei simți cel mai bine? Te va atrage mai mult liniștea mării sau pustietatea muntelui? O să vrei să pleci din țară?

Oare pe cine o să iubești? O să-mi spui când o să iubești? Ce te va defini ca om ? Cum va arăta viitorul tău? Ce fel de soț vei fi și ce fel de tată?

Sunt prea multe întrebări, știu, iar răspunsurile vor veni pe parcurs zi de zi, an de an. Le vom descoperi împreună, iar eu vreau să îți fac o promisiune, cu care ai dreptul să mă tragi la rost când va veni vremea.

Îți promit că indiferent de alegerile tale în viață, ele vor fi doar ale tale. Nu ți le voi judeca sau pune la îndoială. Te voi lăsa să ți le asumi și niciodată nu am să îți zic că știu eu mai bine decât tine și că trebuie să mă asculți pe mine sau pe tatăl tău. Te voi lăsa să înveți din greșelile tale oricât de greu îmi va fi să accept asta. 

Și încă ceva:

Te voi iubi, indiferent de ce care va fi calea ta în viață. Dacă vei fi doctor masterand, inginer, pictor sau șofer. Da, poți fi ce vrei tu să fii, cât timp vei fi fericit cu tine însuți!

Ps: o copie a acestei scrisori ti-am trimis-o pe mailul acela în care îți trimit din când în când gândurile mele de mamă și pe care îl vei răsfoi cu drag, sper eu, după 14 ani.