Cum să obții cooperarea unui copil de 2 – 4 ani? Cum să faci să nu se mai tăvălească pe jos ? Cum să faci să nu mai plângă ? Cum să îl faci să înțeleagă niște lucruri pe care noi de știm deja de zeci de ani și care pentru noi vin de la sine?
Cât ați plăti ca să știți răspunsurile? Oricât, asa-i? Vestea bună este că am aflat câteva secrete, pe care le împărtășesc cu voi mai jos, dar nu sunt în forma magică pe care noi părinții o vrem: să se întâmple peste noapte , fără să depunem efort suținut zilnic.
Vă spuneam că vine la București dr Laura Marhkam, autoarea cărții Părinți liniștiți, copii fericiți. O femeie extraordinară care a reușit să mă facă să-mi schimb gândirea. După ce i-am citit cartea, mi-am zis că trebuie să o și văd în persoană și am avut dreptate. Nu vorbește din cărți, deși a scris câteva. Când îi pui o întrebare parcă vezi cum se învârt rotițele în cap și știe de obicei instant ce abordare trebuie să îi propună părintelui pentru a rezolva problema.
Ce mi-a plăcut foarte mult la dr Laura Markham a fost faptul că a alocat foarte mult timp întrebărilor punctuale, ceea ce nu mulți speakeri o fac. Și când spun mult, mă refer la aproape jumătate din timp! Poate și pentru că ceea ce prezintă în seminar sunt fragmente si idei din cartea ei, oricum foarte bine explicate deja. Și atunci chiar cred că își merită banii un seminar de 7 ore cu ea, pentru că este aproape ca o ședință personală.
Tocmai de aceea am să vă prezint câteva situații clasice, aș zice eu, care ar putea ajuta părinții disperați de multe ori.
– Cum comunici cu un copil care vrea neapărat ceva și nu renunță?
Știm cu toții că va insista minute în șir până ce un părinte de obicei cedează, cu nervii exasperați. Spre surprinderea mea am aflat că te poți face înțeles și cu un copil de 1 an. Trebuie să faci ceva simplu la care nu te gândești însă: să vorbești cu el, explicându-i sau narându-i situația. De fapt, în opinia mea, cam asta este esența seminarului. Iată un exemplu concret: copil de 2 ani vrea neapărat ceva dulce. Și insistă și insistă. si insistă.
Ce poți face?
Îi povestești situația, întotdeauna începând cu empatie: “Stiu că îți dorești foarte mult ceva dulce, iar eu nu îți pot da pt că nu e ora potrivităm ai mai mâncat azi..etc . Cred că ești foarte supărat din această cauză, dar îți pot oferi un măr / sau o altă variantă pe care o dorești tu ca părinte.” Copilul va continua să plângă și să se manifeste. Nu vă imaginați că nu va face așa. Dar aici intervine un lucru esențial: copilul trebuie să plângă, trebuie să își verse supărarea și frustrarea. Aceste sentimente nu trebuie înăbușite. Și, cel mai important: trebuie să fii alături de el când se întâmplă acest lucru, NU să îl lași să plângă cu celebrul text: poți să plângi că nu primești! Copilul, cel mai probabil te va respinge, iar în acest caz, stai lângă el și deși plânge, explică-i de ce plânge și încet încet, se va liniști după o tură zdravănă de plâns cu sughițuri. Plânsul e sănătos și mai ales vindecător. Eu mă simt mult mai eliberată după ce plâng. De ce nu s-ar simți și copii la fel?
- După plâns, RÂSUL este esențial. Dacă cel mic are o criză de plâns sau e supărat, întotdeauna lăsați-l să se descarce, și apoi îl faceți să râdă, printr-o tură de tăvălit în pat împreună. E ceea ce le place cel mai mult. Așa simt ei apropierea de părinți. Niciodată nu îl faceți să râdă dacă el vrea să plângă. Este lipsit de respect, spune Laura Markham, pentru că da, și copii cer și au dreptul să fie respectați.
- Într-o situație cu care cred că mulți ne-am confruntat: dacă ești în parc sau la magazin, și o mamă țipă la copilul ei și nu se manifestă cum ar trebui. E bine să nu intervii, dar să vorbești cu copilul tău și să îi pui întrebări: ” oare ce crezi că ar trebui să facă mama? Dar copilul? Cum s-ar putea împăca? Poartă un dialog cu copilul, fie el și de 3 ani. Astfel, copilul tău învață că nu trebuie să intervii neapărat și că nu are cineva dreptate , și în plus are ocazia să învețe să-și dezvolte judecata și să fie justițiar. Cred că orice părinte își dorește asta: să gândească singur copilul și să găsească soluții problemelor. Asta se aplică și atunci când se ceartă copii pe o jucărie.
În fine, aș mai aminti despre celebrele exagerări pe care le mai auziți, în general la bătrâni. Vaaai, ce casă mare ai făcut, ce mașină frumoasă, ce frumos ai desenat!! Ei bine, Laura Markham este de acord cu ele și recunosc, funcționează.
De exemplu, când copilul te strigă de N ori dar nu zice nimic, doar îți arată ceva cel mult, e bine să răspunzi cu exagerări. Sunt bazele unui dialog foarte eficient apoi și depășiți de multe ori criza. Wow!!! ce frumoasă este construcția ta? Tu ce crezi? cum ai reusit să o faci așa inaltă si colorată?
Este o tehnică de a-i distrage atenția, dar care trebuie folosită doar când copilul e fericit. Repet, când vrea să plângă, trebuie lăsat să își consume energia acumulată și nu trebuie să îi fie distrasă atenția în acest caz.
Să știți, nu e deloc ușor să îți antrenezi creierul să iasă din automatismele de genul: “Nu mai plânge, lasă ca trece, dacă nu te oprești din plâns îți iau jucăriile, și tot felul de alte amenințări goale. Și eu încă mă mai lupt cu ele, dar sunt considerabil mai puține. Vrăbiuța nu îmi mai iese așa ușor pe gură 🙂
Per total, Laura Markham e grozavă, o plăcere să o asculți ore în șir, e genul de speaker pe care recunosc că nu prea îl agream înainte, pentru că prea le știe pe toate:) Dar după 25 de ani de experiență, o cred. Este un om cald și foarte săritor. Să mai spun că a mai stat și după cele 7 ore, încă vreo oră ca să mai răspundă la intrebări și să dea autografe? Sigur, soțul meu era disperat să ajung acasă, după o zi de stat cu copilul, dar nu regret că am avut ocazia să îi pun câteva întrebări.
Este trist că noi suntem la nivelul de acum 25 de ani din SUA, când a început ea parentingul pozitiv, și ochii se intorceau spre ea cu mirare.
Dacă cumva mai revine în țară, vă recomand din tot sufletul să mergeți să o vedeți.
Sfaturile ei și scrise și sub formă de video, le găsiți punctual și pe site-ul ei: sunt situații des întâlnite: de la bullying, la copii care nu ascultă, prea agitați, sau învățatul la oliță.
Sper că v-am stârnit măcar un pic curiozitatea sau că am oferit un rezumat pe plac al conferinței de la București, organizată de Totul despre mame.
1 Comment