Chiar dacă nu mai locuiesc în oraș, am stat vizavi de Cișmigiu peste 10 ani și în serile când erau evenimente geamurile casei duduiau. Iar acum mă feresc cât pot de evenimente cu muzică pentru copii în parcuri. Mi se par doar generatoare de poluare fonică și atât. Nu zice nimeni să nu dansezi și să te simți bine dar sunetul este exagerat chiar și pentru adulți.

Îmi amintesc că nu demult și Tudor Chirilă scria pe rețelele sociale despre această problemă pe care o au locuitorii din zona Herăstrău din cauza acelor cluburi de pe lac.

Peste 20 de grupuri civice și ONG-uri cer Primăriei Municipiului București și altor instituții în subordine, printr-o scrisoare deschisă „prioritizarea interesului public la un mediu sănătos și respectarea dreptului cetățenilor la spații verzi de calitate prin desemnarea unor zone liniștite în interiorul tuturor parcurilor și ariilor naturale urbane protejate de pe teritoriul capitalei, precum și stabilirea măsurilor necesare prin actualizarea Planului de acțiune pentru gestionarea zgomotului în Municipiul București, aflat în dezbatere publică.

Printre semnatari se află Asociația Părinți de Cireșari și Grupul de inițiativă civică Cișmigiu.

De asemenea, organizațiile semnatare cer prevederi pentru a reduce poluarea fonică pe suprafața parcurilor, lacurilor și ariilor naturale urbane protejate în Planul Urbanistic General, precum excluderea desfășurării de activități economice și de divertisment generatoare de zgomot în incinta acestora. În planul de acțiune pentru gestionarea zgomotului este specificat că restricțiile privind activitățile economice și de divertisment generatoare de zgomot în interiorul parcurilor trebuie cuprinse în PUG și armonizate cu tipul de funcțiuni permise în zona respectivă.

„Din hărțile strategice de zgomot reiese că principalele surse de poluare fonică din București sunt traficul rutier, traficul feroviar/tramvaiul și poluarea industrială. Dintre acestea, amintim câteva dintre cele mai des întâlnite: terasele și cluburile care desfășoară activități economice în interiorul parcurilor și folosesc sunet amplificat, organizarea de festivaluri și concerte în parcuri, artificiile, folosirea suflantelor sau zgomotul cauzat de efectele lucrărilor de mare infrastructură din oraș, precum cele aferente M6 și reabilitarea rețelei termice”, potrivit inițiatorilor.

„Potrivit Directivei 2002/49/CE, expunerea prelungită la zgomot ridicat are efecte negative semnificative asupra sănătății, fiind asociată cu boli precum tulburările de somn, afecțiuni cardiovasculare, stres cronic și probleme de concentrare, inclusiv la copii.

Statele membre trebuie să elaboreze hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru reducerea expunerii, mai ales în zone urbane și lângă infrastructuri mari de transport. În București, peste 800.000 de persoane sunt afectate de poluarea fonică, conform acestor hărți de zgomot”.

“Ghidul de bune practici cu privire la zonele liniștite”, eliberat de Agenția Europeană de Mediu în anul 2014, menționează că “cea mai bună definiție pentru o zonă calmă este aceea că este o zonă în care zgomotul –
adică sunetul nedorit – este absent sau, cel puțin, nu este dominant. Este important de menționat că această definiție nu include niciun fel de valoare numerică privind nivelul de zgomot.

În sprijinul lor, asociațiile semnatare aduc și câteva mesaje de pe site-ul primăriei în care locuitorii se plâng de zgomot.

Sunt curioasă în ce parc vi se pare că este cea mai mare poluare fonică? Aștept mesaje în comentarii

Scrisoarea ONG-urilor poate fi descărcată aici