Gânduri de mamă
Când schimbi prefixul, în 40: Vârsta e doar un număr sau viața abia acum începe?
„Ridurile ar trebui să indice doar unde au fost odată surâsurile”, a spus Mark Twain. Și văd în poză câteva riduri care încă nu au șters de tot zâmbetul. Cel puțin nu simt asta. Când voiam să consolez pe cineva care împlinea 40 de ani, spuneam fără să-mi dau seama, niște clișee de genul celor […]De partea cealaltă a unei îmbrățișări | Articol AUDIO
Ascultă aici varianta AUDIO Oare îmbrățișarea mamei o simți diferit dacă tu, copilul, ai acum 40 de ani? Oare îmbrățișarea mamei o simți altfel când ești un copil de 2 ani? Închid ochii și încerc să-mi amintesc de acel sentiment, când mă lua mama în brațe și tot amarul din lume pe care îl simțeam, dispărea. […]Copiii nu mai au prieteni în cartier, cum aveam noi. Oare de ce?
Copiii noștri nu stau afară la joacă cât stăteam noi, cu orele în fața blocului jucând Flori, fete și băieți, Țară țară vrem ostași, sau doar plimbându-se, vorbind între ei, față în față, fără să fie cu ochii în ecrane. Oare de ce nu mai au prieteni în blocul în care locuiesc? Pe stradă? În […]În 2035, cum vreau să-și amintească de mine copilul?
Îmi pun întrebarea cel puțin săptămânal. Bine, nu specific cu 2035, ci așa într-un viitor îndepărtat în care ei nu mai depind de mine: se pot îmbrăca singuri, hrăni și supraviețui. Mă întreb însă asta de fiecare dată când simt că greșesc cu ceva. Și îmi dau seama că de fapt mă tem ca eu […]Amintirile trăiesc trei generații – Poveștile duc mai departe viețile părinților și bunicilor
Amintirile trăiesc trei generații. După aceste 3 generații se pierd din tradiții, din istorie, se pierde o viață. Viața bunicilor noștri dacă nu am fost atenți la poveștile lor de când eram mici, viața străbunicilor dacă nu am avut norocul să îi cunoaștem. Am fi tentați să spunem că nu ne cunoaștem bunicii sau chiar […]Ce facem în weekendurile de vară în București, cu copiii
Mai avem câteva weekenduri bune vara asta și din fericire ne ajută și vremea acum. S-a mai domolit căldura. Vă las niște sugestii de petrecut timpul în oraș, valabile până la mijlocul lui septembrie. Reptiland Locație: Zona Piața presei Libere, în apropiere de Romexpo. Se ajunge cu autobuzele: 335, 131, 783, 205, 361 (pana la […]Cărțile de parenting au creat mai multă confuzie și pun presiune pe părinți să fie perfecți?
Gândiți-vă la oboseala mentală acumulată de noi ca părinți prin toate filtrele pe care le folosim când luăm cea mai mică decizie: dacă îl las acum la desene mă lasă în pace să termin mailul, dar o să stea prea mult timp la ecran, dacă nu îi dau voie la desene mă va bate la […]De ce amintirile legate de casele în care trăim în copilărie sunt atât de puternice, oare?
Când mă gândesc la bunica mea din partea tatălui, închid ochii și mă văd acolo, la ea acasă, în brațele ei, pe fotoliu, când făcea unul dintre checurile ei faimoase și pe atunci, atât de banale. Mă văd în fața vitrinei deschizând-o și luând bibelouri, farduri, oja. Când mă gândesc la copilăria mea, la prieteni […]Entuziasmul primei excursii fără părinți | Când emoțiile plecării sunt mai mari decât dorul
Emoția aia când nu poți dormi de entuziasm pentru că a doua zi pleci undeva: -Abia aștept mâine, mama. Tu o să fii acasă și eu voi fi în altă parte, a spus D. extrem de fericit și cu o mică îndoială, parcă. Cât am așteptat clipa asta și mă bucur că nu l-am grăbit […]“Când am traversat hotarul României, am simțit că pot să respir”- viața unei refugiate din Ucraina, în România, la un an de la invazia Rusiei
La un an de când a început războiul nu credeam că voi sta de vorbă, față în față cu femei care au fugit cu copiii în miezul nopții de teama bombardamentelor și care azi, și-au construit o viață aici, în România. O viața care deși e mai normală acum, nu le permite să viseze mult, […]Folosiți-vă puterea magică de părinți / Când faci un bine împreună cu copilul tău, învață de la tine
Aveam 13 ani când, de Crăciun, tata a cumpărat împreună cu niște prieteni dulciuri și fructe pentru copiii din sat. Abia ne mutasem în zonă și a vrut să le aducă puțină bucurie și lor. Cel puțin asta cred eu, nu-mi amintesc ce mi-a zis el atunci, dar știu că am petrecut o lungă seară […]Să păstrăm magia lui Moș Crăciun cât de mult putem, cu un mic gest
O parte din inocență ne-o pierdem atunci când puterea imaginației începe să piardă din putere. Și piatra de hotar o reprezintă Moș Crăciun. E cea mai acceptată “minciună” în rândul adulților. O pun în ghilimele pentru că nu îmi place termenul. Nu are conotație negativă pentru mine să las copiii să creadă în Moș Crăciun. […]
