Recent mi-a atras atenția o știre. Aceea că România va fi prima țară unde copiii vor fi consultați în privind șefii privind drepturile și protecția copilului, la nivel de legislație primară. Un proiect de lege adoptat de Parlament și care mai urmează doar să fie promulgat de președinte (oricare ar fi el) pentru a intra în vigoare.

Ce înseamnă la nivel de legislație primară? Înseamnă că vor fi aleși copii de peste 14 ani (încă nu s-a redactat și metodologia) pentru a transmite mai departe problemele cu care cei din comunitatea lor se confruntă: emoționale mai ales care de multe ori pot duce la escaladarea conflictelor dacă nu sunt adresate la timp.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, copiii care vor fi reprezentanți în teritoriu vor fi chemați cel puțin o dată pe an la discuții la Guvern, Parlament și în alte instituții publice. Lucru care mi se pare chiar util. Firește că nu copiii vor lua decizii, nu despre asta este vorba, ci să îi ascultăm, să fim atenți la ei. Putem face legi mai bune pentru copii, îi putem proteja chiar și de părinți abuzivi dacă știm ce se întâmplă cu adevărat.

Stau de vorbă mult cu tineri de liceu sau chiar și de gimnaziu, tineri care se implică în proiecte extrașcolare doar pentru că vor să învețe cum să schimbe lumea pentru ei. Și sunt conștienți de puterea lor. Iar faptul că cineva le va asculta cerințele este un bun început. Cu cât vor fi mai mulți care poate vor semnala aceleași neajunsuri, cu atât mai mult vor crește șansele ca problema în cauză să se rezolve.

Principalele obiective ale legii, prezentate de UNICEF România:

• Începând cu anul 2025, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora se angajează să organizeze anual cel puțin o sesiune de consultări cu copiii, care să încurajeze participarea acestora la discuții pe teme de interes pentru ei.
• Până la finalul anului 2025, Parlamentul, Aministrația Prezidențială, Guvernul, Consiliile Județene, instituțiile publice aflate în subordinea acestora și municipiile de reședință de județ publică, vor publica pe paginile de internet ale acestora, atât obiectivele pentru anul în curs într-un limbaj prietenos pentru copii, cât și oportunități de implicare pentru aceștia.
• Instituțiile de stat vor desemna câte un responsabil pentru participarea copiilor care să asigure pregătirea și participarea unui spectru divers de copii în cadrul consultărilor organizate.

Drepturile copiilor în România, încălcate în multe cazuri – Raportul Departamentului de Stat al SUA pe anul 2021

Potrivit Raportului Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România, principalele probleme legate de drepturile copiilor sunt următoarele, scrie Edupedu.ro:

• Legea impune școlilor să anunțe imediat autoritățile dacă copiii lipsesc de la școală pentru a munci, dar deseori școlile nu s-au conformat.
• Relatări media despre abuz în centrele pentru copii instituționalizați, inclusiv abuz sexual, violența fizică și tratament degradant din partea colegilor sau a personalului și trafic de persoane.
• ONG-urile și mass-media au raportat cazuri de fete și băieți romi de 11 ani fiind vânduți pentru căsătorie de către familii. Autoritățile pentru protecția copilului și poliția nu au intervenit întotdeauna în astfel de cazuri.
• Abuzul asupra copilului, neglijența, violența emoțională, fizică și psihologică au continuat să fie probleme serioase în 2021. 

Exemplu când Boardul Copiilor s-a implicat într-o situație și a semnalat despre starea de sănătate mintală a adolescenților

UNICEF România a reunit Boardul Copiilor în 2019, în contextul preluării Președinției Consiliul Uniunii Europene de către România, când Guvernul României și UNICEF au colaborat pentru a promova la nivel european, ca o prioritate, dreptul copiilor de a participa la deciziile care îi privesc.

Recent, Octavian, membru al Boardului Copiilor UNICEF spunea că propune introducerea unui nou obiect de studiu care să îi învețe pe copii cum să gestioneze gândurile și emoțiile, dar și training-uri pentru profesori ca să poată identifica cât mai devreme provocări legate de sănătatea mintală. Într-o reuniunea pe acest subiect, la Guvern, Octavian a spus că pentru copii sănătatea mintală este o prioritate dar mulți “ezită să ceară ajutor din rușine“.

“Se dovedește ca adolescenții și copiii consideră sănătatea mintală ca fiind o prioritate și am observat de-a lungul anilor că pentru copii și tineri, una din cele mai mari provocări legate de sănătatea lor mintală este stigmatizarea cu care este îmbrăcat acest subiect de către celelalte generații. Această stigmatizare este un aspect crucial în călătoria oricărui copil care trece printr-o perioadă dificilă și care are nevoie de ajutor, dar din cauza celor din jur și viziunilor acestora despre sănătatea mintală, va ezita să ceară ajutor din rușine”, a spus tânărul.

Tot cei de la UNICEF au lansat un ghid cu activități ce reprezintă o “resursă valoroasă pentru toți cei implicați în educația și îngrijirea adolescenților, în special pentru profesori și consilieri școlari”, potrivit unui comunicat de presă. Documentul a fost lansat cu ocazia Zilei mondiale a sănătății mintale, marcată joi, 10 octombrie 2024.

Statistici

32% dintre fetele de 15 ani din România au avut sentimente de însingurare de cele mai multe ori sau mereu în ultimul an, un procent semnificativ mai mare decât cel de 21%, în cazul băieților.  

Printre cele mai frecvente tulburări mintale diagnosticate se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,10%) și tulburările de comportament alimentar (2,88%). Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală”.

Tu ce părere ai ? Cum ar putea fi consultați copiii ? Contează părerea lor?