În România, din fericire, se vorbește tot mai mult despre terapie iar românii par să nu mai stigmatizeze (atât de mult) mersul la psiholog. Nu e suficient, firește, doar să vorbim, e bine să luăm și acțiuni, dar tot este un pas important prezența discuțiilor fie și pe rețele sociale. Simpla discuție publică și faptul că mulți psihologi buni oferă sfaturi și resurse valoroase este esențial pentru sănătatea noastră mintală.

Mame care suferă de depresie post natală, sau de burn-out, pentru că nu mai pot ieși din zona de stres și oboseală, părinți care au copii cu tulburări din spectrul autist sau pur simplu cărora le este greu să gestioneze viața de familie atât de încărcată cu presiunea perfecțiunii din online – pot acum să găsească ajutor specializat și verificat. Lucru esențial pentru că nu mai pierzi timp căutând informații pe întregul internet, la rude, prieteni sau grupuri.

Acum poți găsi orice medic psiholog pe lista ListaPsihologi.ro, lansată de Code for Romania.

Cum poți căuta un psiholog specialist ?

Un proiect care pune la dispoziție informații oficiale despre specialiștii din sănătatea mintală din România. Puteți verifica astfel dacă un psiholog, consilier sau psihoterapeut este atestat de Colegiul Psihologilor din România, de cât timp și pentru ce specializare.  

Puteți afla dacă un specialist oferă servicii decontate de intervenție pentru copii, activități pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist sau dacă au competențe de expertiză psihologică.

“Informațiile au ca sursă registrele publicate de Colegiul Psihologilor din România care conțin informații despre atestarea specialiștilor în sănătate mintală, specializările pentru care au atestat profesional și alte detalii cu privire la programele din care fac parte. De exemplu, toți specialiștii care fac parte din programul “Din Grijă pentru Copii“ sunt marcați ca atare în listă”, potrivit Code for Romania.

Există un pilon dedicat sănătății, alături de alte platforme cum ar fi: centruldesanatate.info, sanatateamintala.ro sau PTSD Help, toate realizate de Code for Romania.

În acest amalgam de sfaturi de la specialiști, de mame perfecte pe grupuri de Facebook, de mame care judecă alte mame fără să aibă vreun drept, riscul de a ajunge la epuizare este enorm. Presiunea de a le face pe toate, de a-ți hrăni copilul sănătos, de a nu-l lăsa la ecrane prea mult, de a îi citi, de a citi el singur, de a scrie, de a sta cu el în parc, de a te juca cu el, de a avea o casă curată, haine aranjate și mâncare pe masă, de a mai avea o fărâmă de timp și pentru tine.. în timp ce mergi și la serviciu.. este mai mult decât copleșitoare. Aud tot mai mult în jurul meu femei, nu doar mame, care caută psihologi dar se tem pentru că nu știu cum să aleagă. Până la urmă nu ai timp poate să cauți pe internet despre fiecare medic de care auzi. Iar criteriile pe lângă poate cele financiare sunt de mai multe feluri: proximitatea contează enorm, la fel și relația pe care o ai cu psihoterapeutul tău. De aceea cred că această listă ne ajută să câștigăm timp care este prețios.

Una din 10  femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică

• Aproximativ 1 din 10  femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere;
• Aproximativ 1 din 1000 de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă numită psihoză post-partum;
• 1 din 10 proaspeți tați suferă de depresie în timpul anului în care se naște copilul lor;
• Metaanaliza Cartografierea prevalenței globale a depresiei în rândul femeilor postpartum, 2021 a arătat că 17,22% din populația feminină la nivel mondial suferă de depresie postpartum;
• Prevalența depresiei postpartum a fost de 34% în timpul pandemiei de COVID-19;
• Un studiu realizat în România în perioada martie-aprilie 2020 și august-septembrie 2021 a arătat o prevalență a depresiei postpartum de 18,8%;
• 1 din 3-5 femei însărcinate sau noi mame din ţările în curs de dezvoltare prezintă o problemă mintală asociată sarcinii sau naşterii, în timp ce în ţările dezvoltate acest lucru se rezumă la 1 din 10 femei;
• Se estimează că aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătății;
• Unele studii susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor.

Care sunt simptomele depresiei postpartum?

Simptomele depresiei post-partum sunt similare cu simptomele depresiei, potrivit INSP. Acestea includ:

• Mama se simte tristă;
• Nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere;
• Oboseală sau pierderea energiei;
• Slabă concentrare sau scăderea atenției;
• Stima de sine și încredere în sine scăzute;
• Somn perturbat, chiar și atunci când copilul doarme;
• Modificări ale apetitului;
• Detașare de copil sau partener și chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul;

Recunoașterea semnelor și simptomelor de depresie post-partum ar trebui să fie un semnal pentru cei apropiați că este nevoie să se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie.

Cum se poate interveni?

“Psihoeducația pentru a dezvolta strategii de coping pozitive, a gestiona stresul și a construi rețele de susținere poate fi de ajutor în protejarea împotriva depresiei post-partum. Aceasta implică învățarea și înțelegerea sănătății mintale și bunăstării. Este important ca femeia să aibă un sistem de asistență acasă pentru a-şi îngriji sănătatea mintală, implicarea partenerului, a prietenilor și familiei fiind esenţiale.

Pentru femeile aflate la risc, cum ar fi antecedente personale sau familiale de depresie, venituri mici, violență în relaţia cu partenerul, o sarcină nedorită sau evenimente de viață stresante curente, există o serie de intervenții de consiliere – cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală – care s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea depresiei post-partum sau perinatale.

Depresia post-partum are un impact negativ important asupra calităţii vieţii şi a sănătăţii în general, de regulă pentru întreaga familie, cu consecinţe pe termen mediu spre lung. De cele mai multe ori, atât capacitatea de autoîngrijire a mamei, cât şi cea de îngrijire a nou-născutului sunt parţial afectate, acest aspect având un efect negativ asupra dezvoltării psihosomatice a copilului.

Importanţa prevenţiei prin screening şi asigurarea unui bun suport psihosocial ajută la scăderea incidenţei depresiei post-partum şi la o scădere a costurilor aferente tratamentului depresiei.

Medicii de familie au un rol extrem de important atât în identificarea depresiei post-partum, cât şi în prevenţia acesteia prin urmărirea evoluţiei sarcinii şi monitorizarea ulterioară a mamei şi a copilului. Atitudinea terapeutică ideală ar trebui să fie una individualizată, în detrimentul urmării unui tipar strict medicamentos, o abordare integrată fiind modalitatea optimă de a preveni sau de a trata această patologie asociată sarcinii”, potrivit INSP.   

1 din 2 români se confrunta cu o problemă de natură psihoemoțională în 2022

Un studiu din 2022, la comanda Regina Maria, intitulat Starea de bine a românilor, arăta totuși că două treimi dintre participanții la studiu sunt de părere că bunăstarea psihologică ar trebui verificată regulat. Deși 44% dintre repondenți consideră ca mersul la psiholog ar putea fi un remediu potrivit, 89% dintre romani nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie.

Doar 22% dintre români recunosc că în ultimul an au simțit nevoia să discute cu un psihoterapeut, însă dintre aceștia din urmă, 50% au și apelat la unul.