Oamenii de știință Thomas Curran și Andrew P. Hill au corelat 21 de studii realizate pe o perioadă de peste 30 de ani pe aproape 20.000 de oameni de vârste, din UK, Canada și SUA. Rezultatul a fost publicat în Psychological Bulletin și arată că adulții de azi, simt o mai mare presiune față de generațiile anterioare, din partea parintilor si a societatii, fața de generațiile anterioare și că suferă de perfecționism. Vizați sunt cei care au peste 30 de ani, adică noi părinții (sau nepărinții ) de azi.

Perfecționiștii au niște proprii standarde foarte înalte și sunt în același timp, extrem de critici cu defectele lor. Psihologii spun că acest tip de personalitate poate duce la probleme mentale, anxietate și depresie.

Cei doi autori ai studiului mare (cel care conține analiza a celor 21 de studii) se declară îngrijorați de rata în creștere a oamenilor care suferă de perfecționism, din America, Marea Britanie și Canada din ultimele 2-3 decenii. Asta înseamnă că generația noastră, a celor de peste 30 de ani este cea care suferă de acest perfecționism.

O posibilă explicație pentru acest comportament, spun specialiștii, ar fi societatea neoliberală în care trăim care încurajează competiția și individualismul, ceea ce îi impinge pe părinți să pună o presiune pe succesul copiilor. ..Iar la rândul lor, copiii (adică noi, adulții care deja suntem părinți) căutăm mereu validări în special de la părinții noștri.

Însuși unul dintre autorii studiului, Thomas Curran, asistent de professor la London School of Economics, se declară perfecționist și spune că mulți studenți de-ai săi sunt la fel.

Două analize diferite pe persoane urmărite în perioada 1989 – 2021

Oamenii de știință au făcut două meta-analize cu date din Uk, Canada și SUA. Prima oară au lansat o meta-analiză cu 21 de studii ca să testeze dacă perfecționismul se corelează cu percepția de perfectionism din partea părinților.

Studiile analizate și corelate au fost făcute în perioada 1989-2020 pe 7,060 de participanti cu vârste intre 9 și 43 de ani. Oamenii de știință au combinat rezultatele din aceste studii și au descoperit că perfecționismul este corelat pozitiv cu percepții, asteptările parentale și critica parentală.

Aceste dimensiuni ale efectului au fost cele mai mari pentru perfecționismul prescris social, spre deosebire de perfecționismul orientat spre sine sau orientat către alții.

Pe măsură ce presiunea societății crește, la fel crește și sensibilitatea adulților tineri la presiunea parentală.

Apoi, oamenii de știință au făcut o analiză temporală privind cum s-au schimbat în timp percepțiile parentale legate de așteptări și critică. Analiza a inclus 82 studii realizate deja în perioada 1989-2021 pe 23,975 de studenti cu vârste între 18 și 23 de ani.

Perfecționismul și așteptările părinților, în creștere în ultimii ani

Curran și Hill au descoperit că atât așteptările cât și critica parinților s-au intensificat în timp, iar generațiile mai recente tind să simtă o presiune mult mai mare din partea părinților, decât generațiile trecute.

Oamenii de știință spun că rezultatele se pliază cu cele mai recente studii privind părinții din zilele noastre care petrec o mare parte din timp făcând teme cu copiii, glorificând munca și monitorizându-și intens copiii.

“Generațiile mai recente de tineri percep așteptări mai mari de la părinți și acele așteptări sunt strâns legate cu perfecționismul, în special cel social (care are cea mai mare corelare cu anxietatea și depresia), a spus unul dintre autorii studiului, publicației PsyPost. “Motivul este acela că tinerii preiau și internalizează aceste așteptări ale părinților și apoi depind de ele pentru a crea o stimă de sine. Și nu ajung să le îndeplinească, ceea ce invariabil va duce la critică și dezamăgire față de sine. Ca să compenseze vor încerca să fie perfecți“, a explicat Curran.

De vină pentru această presiune ar fi creșterea politicilor neoliberale și capitalismul, care au deschis calea către individualism, atât de riguros pus la încercare în școli, iar părinții se simt nevoiți să fie critici cu copiii lor, în acest context, arată lucrarea.

“Acest individualism îi face pe copii mai competitivi“, explică autorii studiului. “Credem că unii părinți internalizează de asemenea presiunea și de aceea sunt extrem de atenți cu copiii lor“ (n. red există termenul de părinte elicopter).

Oamenii de știință subliniază că nu e vina părinților, ci schimbarea societății, în special prin social media și cerințele nerealiste de a avea o viață perfectă și o imagine perfectă. “Părinții, la rândul lor, cred că ai lor copii nu vor face față noii societăți dacă nu sunt împinși mai tare de la spate. Până la urmă nu părinții, ci societatea trebuie să își recalibreze sistemul: economia, sistemul de educație și meritocrația, toate trebuie să se schimbe pentru a nu mai pune presiune atît de inutilă pe tineri și pe familiile lor,” spune autorii studiului.

Articolul ne vizează pe noi, care suntem părinți sau nu, dar care trăim în această societate în continuă schimbare. Sunt părinții de vină sau presiunea e într-adevăr a societății?  Am fost atât de preocupați cu parentingul modern, cum să facem să nu greșim cu copiii noștri, încât nu ne-am oprit să ne întrebăm dacă noi suntem perfecționiști fără să vrem.

Am fugit mâncând pământul de colectivitatea comunismului și acum ne afundăm în prea mult individualism? Nu degeaba scriu mereu aici că orice în viață trebuie să aibă un echilibru. Trăim într-o epocă nouă, plină de oportunități la tot pasul și mai suferim și de FOMO (fear of missing out), e firesc să fim asalatați de atâta informație dar e important să nu se stresăm și să punem o mai mare presiune pe noi și pe copiii noștri.

_____

Mai multe despre studiul Asociației americane de psihologie puteți citi aici, dar este contracost.