Cred că tărie că învățăm din propria experiență să fim părinți pentru copilul nostru, nu din experiența unei mame de 5 ani. Instinctul unei mamă primează. De ce? Pentru că prin propriile trăiri, greșeli, acțiuni acumulate, prin viața trăită efectiv cu bune și rele ajungi să iei o serie de decizii și să ajungi unde ești. Degeaba îți povestește mama, sora sau prietena că trebuie să culci copilul la 7 seara, dacă tu nu simți că trebuie sau poți face asta.
La primul copil voiam să fie totul perfect. Ba nu. Credeam că totul trebuie să fie perfect. Că bebelușul meu trebuie să fie protejat de zahăr, ciocolată, jucării zgomotoase, să mănânce la fiecare masă legume, carne de un anumit fel, 3 tipuri de fructe, nu împreună, 3 mese, 2 gustari și totul bio dacă se poate. Să mânânce după schema perfectă, să bea cea mai bună apă, să nu bea ceai pentru că nu se mai practică domnle, asta, să bea laptele meu, să nu bea lapte praf..
Ce mamă ar vrea altceva decât perfecțiune pentru bebelușul ei? Vă spun eu, toate proaspetele mamele vor ce e mai bun pentru copilul lor și se tem că iau cele mai proaste decizii. Se îndoiesc de ele pentru că e prima zi când au în grijă un pui de om.
Am fost învățate că experiența contează, mai ales a altor mame. Internetul și grupurile de mame nu sunt cele mai bune opțiuni pentru mame la început de drum, pentru că sunt bombardate cu informații, avizate sau nu. De ce zic ne avizate, și te rog să ții minte ce am să scriu: nici măcar mama ta nu știe mai bine ce vrea bebelușul tău când plânge aparent din senin. Nici mama ta nu știe ce e mai bine să mănânce, sau cum să îl îmbraci. Doar tu, mama acestui pui de om, știi. Fie că ești mama lui de 5 minute, 5 ore, luni sau 5 ani.
Grupurile de mame sădesc multă neîncredere în sufletul mamelor
E foarte adevărat că și eu intram pe un grup de mame acum 7 ani, am luat multe informații bune dar și contradictorii și niște hate de-a lungul anilor, suficient încât să învăț și să zic stop. Să mă culeg singură, să nu mă cred cea mai isteață și să povestesc oamenilor experiențele mele, poate îi ajută. Fără să consider un minut că eu dețin adevărul absolut.
Mi-a scris o mamă în seara asta cerându-mi sfatul privind o călătorie lungă cu bebelușul în mașină. Niciodată nu dau sfaturi, nici cerute, dar în privința siguranței auto a unui copil fac excepție. Acolo recomand cu mâna pe inimă siguranța și măsuri de precauție, mereu părintele trebuie să gândească: mie mi se poate întâmpla, hai să iau măsuri mai bine ca să mă asigur că în caz de accident, copilul e protejat.
Mama respectivă mi-a povestit că nu știe pe cine să asculte în privința creșterii copilului pentru că pe net găsește informații contradictorii și nu poate lua o decizie. Oh, cât de greu e. Să fii bombardat cu info și alții să știe mai bine ca tine. Te simți ca ultimul om pentru că nu poți fi o mamă pentru el.
Și mi-am dat seama din nou cât conținut malițios este pe net, și că puține suntem cele care spunem lucrurior pe nume: că e ok să nu știi ce e mai bine pentru copilul tău, dar e și mai bine să accepți că orice decizie iei, va fi cea mai bună pentru că e luată din dragoste pentru el.
Cum să iei cea mai bună decizie pentru copilul tău?
Știi care e partea cea mai interesantă pe care nu o știe nimeni? Poți gresi, deși lumea se așteaptă să fii perfectă, TU trebuie să fii blândă cu tine, să îți permiți să greșești, pentru că ai să o faci. Fără să vrei, dar o vei face.
Acum, când o mamă mă întreabă ce să facă în anumite privințe, încerc să nu dau răspunsuri concrete, dar să le insuflu încredere. De asta au nevoie proaspetele mame: de încredere în ele. Să nu audă chestii de genul: lasă că vezi tu când crește, copil mic, probleme mici, copil mare, probleme mari, dacă îl ții în brațe se răsfață, dacă nu îl lași să plângă o să te manipuleze și lista poate continua.
Alege o cale și rămâi cu ea: crezi că cel mai bine e să bea lapte praf. Perfect, nu te uita în jur la gurile rele, nu asculta de nimeni, fă ce simți tu că e bine pentru tine, bebeluș și familia ta. Instictul tău de mamă e cel mai bun!
Leave a Reply