Asculta articolul in format AUDIO
Se zice că un copil apropie sau desparte un cuplu. Din păcate, în zilele noastre rata divorțurilor crește, probabil oamenii nu mai avem răbdare pentru a găsi soluții. Nu judec pe nimeni, sper că înțelegeți asta, și nici nu mă dau vitează în vreun fel cu o viață perfectă. E grea viața în 3, și mai grea în 4 și cine știe cum o fi în 5. Jos pălăria familiilor numeroase.
Chiar am găsit un serial pe Netflix (The Letdown) care subliniază etapele grele și aprope identice prin care trece un cuplu după ce se naște primul copil. Certurile, oboseala care își pune amprenta pe mamă și pe tată în egală măsură. De aici până la învinuiri reciproce e doar un pas să ajungi la separare emoțională, fizică și apoi divorț.
După ce am născut, ca toate mamele cred, am început să citesc tot felul de cărți care m-au făcut să înțeleg mai multe despre dezvoltarea copilului meu, am participat la cursuri online, am ascultat podcasturi și emisiuni, am făcut interviuri despre orice subiect mă interesa: de la alăptare, la somnul bebelușului/ copilului, la ce mănâncă, cât mănâncă, cât și ce dulciuri are voie, aveam liste și programe despre toată ziua copilului și era o tragedie dacă sărea ziua de baie sau nu mânca tot. Dacă plângea cum să îl alin, dacă făcea tantrum cum să îl înțeleg. Știți voi.. rețetele care garantau succesul garantat. Ah! Cât țintim la el!
Cărțile și internetul, chiar și grupul de sprijin pentru mame mi-au oferit foarte multe informații valoroase pe care le-am selectat la rândul meu și vi le-am dat mai departe. Daaar…. există și o capcană.
-
De ce vor mamele să facă totul?
Pentru că pierd controlul cu care sunt obișnuite.
Strâmbam din nas când soțul îi dădea ceva dulce lui D. deși și eu îi dădusem înainte, dar eu aveam planul de număr limitat de dulciuri pe zi. Parcă lui nici nu îi pasă, îmi ziceam eu. Nu-mi convenea și dădeam ochii peste cap când soțul rămânea singur acasă cu copiii și nu făcea lucrurile ca mine. Doamne, ce nervi mă apucau și mă consumam fantastic, crezând că doar eu SINGURĂ trebuie să fac toate lucrurile. Asta era în mintea mea și pariez pe oricât că este și în mintea ta. Așa-i ? Cel puțin o dată în viață te-ai enervat pe soț că nu îi dă bebelușului mâncarea care trebuie, la ora la care trebuie sau că nu l-a îmbrăcat bine! Hai recunoaște, nu e greu. Simt privirea aprobatoare:) nu-i nimic, toate trecem prin asta.
Până într-o zi, când mi-am dat seama că nu trebuie să fac lucrurile singură, că nu-mi cere nimeni asta.. doar EU. Eu aveam așteptarea asta (TOTAL NEREALISTA) de la mine. Îmi doream ca totul să se desfășoare după regulile și condițiile mele și dacă nu era așa era jale și supărare. E foarte greu să simți că pierzi controlul. De fapt asta este cheia.. Când lucrurile nu se petrec așa cum vrei tu, în rutina ta, pierzi controlul, îți fuge pâmântul de sub picioare și cu el și predictibilitatea, sentimentul de siguranță.
-
Uneori, soluția e chiar sub ochii tăi
Într-o zi nu reușeam să îl împac pe D. să iasă la joacă cu copiii vecinilor, care îl așteptau. Și am fost atât de înțelegătoare și empatică încât i-am zis că îl înțeleg dacă nu vrea și mai mult nu știam ce să fac. Nu îl obligam să iasă deși sigur voia.
Avenit acasă soțul, care a invitat copiii în casă. Și asta a fost tot. S-au jucat toată seara și D. a fost fericit. Eu m-am gândit la varianta asta, dar în mintea mea apăruseră alte țșpe întrebări: dacă el nu vrea o să se simtă aiurea, bla bla bla. Copiii mai au nevoie și de îndrumarea taților, chiar dacă nu au citit nici o carte de parenting. Noi, mamele, pentru că am citit și ne documentăm atât de mult, cădem în capcana OVERTHINKING-ului.
Și în trecut au fost situații similare în care m-a salvat soțul dar am refuzat să le văd. Așa că vă rog, uitați-vă bine la bărbatul pe care l-ați ales și acceptați orice mic ajutor pe care vi-l oferă, chiar dacă nu e exact cum vreți voi. Important este că întinde mâna să vă ajute.
Uneori trebuie ca cineva, cealaltă jumătate a familiei, să vină cu o perspectivă nouă pe care tu ca mamă nu o vezi, fiind blocată de prea multe informații. Are sens ce zic? Vi s-a întâmplat să aveți acest moment de aha?
_____
Dacă ți-a plăcut articolul, te invit să dai un share ca să ajungă și la alte mame care poate au nevoie de o alinare și ajutor.
Leave a Reply