• Home
  • De suflet
  • Podcast
    • Cu capul în nori
  • Interviuri
  • Campanii pentru părinți
  • Viața la țară
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Amintiri din bucătărie
    • Activități cu copiii
  • Recomand
Facebook Twitter Google+
Alexisme
  • Home
  • De suflet
  • Podcast
    • Cu capul în nori
  • Interviuri
  • Campanii pentru părinți
  • Viața la țară
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Amintiri din bucătărie
    • Activități cu copiii
  • Recomand
Home  >  Alexisme  >  Când rămâi anchilozată de spate, singură, cu 2 copii în casă
Alexisme

Când rămâi anchilozată de spate, singură, cu 2 copii în casă

Alexa Stănescu iulie 8, 2020 copii, dureri de spate, mama 4 Comments 986 Views

Țin minte și acum un moment din copilărie când mama se ținea de spate, aplecată la mașina de spălat, stând la 90 de grade neclintită. Aveți și voi astfel de amintiri?

Credeam că doar bătrânilor li se întâmplă să rămână anchilozați, dar nope. Se poate și până în 40 de ani chiar. 

Imaginați-vă:

Era 8 dimineața, mă pregăteam să îi fac micul dejun lui D. care dormea la etaj.

Am vrut să îl las jos din brațe pe micul Blond șiiii ceva a făcut poc la spate. Eram în bucătărie. După ce m-am aplecat, așa am rămas. ÎN-ȚE-PE-NI-TĂ . Mi s-a tăiat brusc respirația și am simțit cum vin niște lacrimi de durere. Cel mic era contrariat, nu știa ce am, de ce mă aolesc. M-am pus în 4 labe pe jos și am început să mă târăsc mai mult până în cameră. Drumul a fost lung și greu pentru că NU am covoare pe jos (cine m-a pus! am vrut eu să nu aspir mult și uite, acum mă dor genunchii). Abia așteptam să ajung pe covorașul celui mic, pe puzzle-urile de spumă moooi.

Micul Blond mă trăgea de bluză să îl iau în brațe ( yeah right, din cauza asta am rămas așa, so no!)

Am luat telefonul și am căutat pe google: Ce să faci dacă ți-a înțepenit spatele

Răspunsurile nu mă ajutau: unele ziceau să pun ceva cald, altele, ceva rece. Oricum eu nu mă mișcam, nu aveam posibilitatea să ajung nici la ceva cald / rece.

Cum e prima oară când pățesc așa ceva nu am geluri antiinflamatoare în casă, doar un leucoplast mare pentru spate cu ardei iute. Dar era undeva sus, out of reach.

Au trecut vreo 10 minute în care am zăcut într-o poziție cât de cât confortabilă și am început să scriu acest text. Ce era să fac, până se trezea copilul cel mare. Mă rog, 5 ani jumătate e mare, vă zic imediat și de ce.

  • Cum m-a ajutat D.?

Singurele ajutoare erau sormea care stă lângă mine, dar încă era devreme și nu am vrut să o trezesc, și D. care dormea.

S-a trezit în scurt timp singur și nu pricepea de ce tot gem și mă aolesc. I-am zis ce am pățit și logic, au început întrebările interminabile și răspunsurile tot mai lungi. Ba chiar m-a pus să îi arăt pe cartea lui de la USBORNE cu corpul uman cum e cu nervii si coloana vertebrală. (aviz autorilor cărtii, ati ratat partea asta:))

După vreo 10 minute îi zic că mi-e foarte foame. Pe masă era cascaval, dar pâinea stătea undeva mai sus, și nu ajungeam la ea. Nici el, vă dați seama. Fără să îmi zică s-a chinuit și a ajuns la pâine, și mi-a adus pe jos o bucată de pâine și una de cascaval.

Nu pot să vă zic cât de mândră am fost de el. M-am topit. Sunt așa momente când țipi la copil că nu strânge jucăriile sau nu aruncă la coș un ambalaj (da, se întâmplă oricărui copil, să nu fim ipocriți, e firesc), și apoi vine o astfel de clipă când îți arată  empatie și te și ajută. Și vă zic că și el a fost tare mândru de el pentru că i-a povestit apoi lui taică-su când a ajuns acasă, ce mult ne-a ajutat el, pe mine și pe frati-su.

I-am zis cu regret că nu îi pot face micul dejun, dar că poate să mănânce iaurt cu fulgi de ovăz, stafide și migdale  (his favourite anyway). La iaurt ajungea în frigider, dar restul erau puse pe rafturi sus.

Cu mișcări încete și dureri grave doar de o mamă știute, am reușit să mă ridic, dar tot la 90 de grade și să ajung la cereale & stuff.

Observați că eu pt mine nu m-am chinuit să ajung la pâine, dar copilul meu da. Pentru el, am îndurat durerea ca să îi dau cerealele, așa că ne-am ajutat reciproc, a concluzionat chiar el.

D. m-a și desenat cum mă țin de șale: Mișto, nu? 🙂

Foto: Asa ma vede D. ținându-mă de spate

După vreo oră de stat așa, timp în care micul Blond avea urgent nevoie de o schimbare de scutec parfumat, și eu aveam nevoie la baie, a venit sor-mea cu geluri să mă facă bine.

Acum nu vă imaginați că am țopăit apoi într-un picior. M-am putut îndrepta dar nu puteam sta jos sau întinsă.

 

  • Un nou început ?

Cum a decurs ziua? Horror! Am stat doar în picioare pentru că dacă stau jos se pune presiune pe nerv și apoi când mă ridic e cumplită durerea. Și să mă vedeți cu ce mișcări superomenești mă ridic.

Mi se păre ceva groaznic, cum îl alăptez pe cel mic, cum îl culc, cum îl urc la etaj? Cum mă aplec? Am reușit să îl alaptez, de urcat, urcă singur scările și eu stau să îl prind în spatele lui.

I-am lăsat în voia lor pe copii, s-au jucat împreună, separat, în gălăgie maximă, dar nu am putut interveni prea mult.

Mai greu e când cel mic vrea în brațe și trage de mine, plânge. Noroc că a mai stat cu sora mea care l-a dus sus în cameră și oricum, din fericire îi place să urce scările, cu mine în spatele lui. Ei, de azi a început să le și coboare asistat.

Nu pot însă să mă aplec și asta e destul de greu pentru că am tendința să îl prind dacă va cădea pe gresie sau pe ciment în curte și mai trag câte un icnet.

Înțeleg însă că nu trece cu una cu două și mă așteaptă încă o săpămână cel puțin de dureri.

  • Până una alta Murphy nu doarme, clar

Am urcat sus ca să îl culc pe cel mic, de obicei adoarme la sân sau plimbat. Acum nu il puteam plimba așa că am sperat că adoarme mâncând. Apoi îmi dau seama că nu am cum să îl pun în pătuț. Înainte să iasă din cameră soțul îi zic:

  • Cum te chem când adoarme ca să vii?
  • Clipește de 2 ori, zice el amuzat.
  • Bine, uite am o cutiuță muzicală, când o auzi să vii.

Am rezolvat cu numele de cod, a adormit dar după 20 de minute s-ă trezit in urlete și disperare timp de o oră cred.

 

Ce să mai lungesc, pe scurt ne-am chinuit pe rând câte încă o oră și jumătate să îl adormim.

Mi-e groază pur și simplu de zilele ce urmează.

Acum realizez ce bine e să nu te doară nimic.

Și uite așa, desperate times call, for desperate measures, și facem limonadă din lămâi, cum s-ar zice. Aleg totuși să cred că e și o parte bună.

Totuși, cum să rezist când trage de mine și întinde mânuțele cu iubire și lacrimi în ochi? Nu pot să nu îl mai țin forever, asta e clar, dar va urma o perioadă grea în care trebuie să ne schimbăm puțin obiceiurile și ritualurile de plimbat în brațe, căci o mamă nefuncțională nu e una bună :))  Abia reușesc să îl țin stând în fund eu pe pat. Dar sunt fericită că îi simt mânuțele în jurul gâtului.

Cine știe, poate e un semn bun, adică trebuie să sufăr eu puțin, dar dacă așa reușesc să îl mai dezlipesc puțin de pantalonii mei, nu aș zice nu.

PS: Când soțul vine acasă cu creme de a căror reclamă la tv până ieri făceam mișto, adresate publicului de 60 +, e un semn că m-am băbit. :))

Vi s-a întâmplat să rămâneți ca un semn de întrebare cocoșați? Cât a ținut? Ce ați făcut să vă treacă? Dar după? Ce ați făcut cu căratul copiilor?

Previous Article Când copilul îți interzice să intri în camera lui nu e mereu panică (AUDIO)
Next Article Banana bread sau banana chec

About Author

Alexa Stănescu

Bună! Sunt Alexandra Stănescu și cred că măcar în treacăt m-ai auzit la Europa FM, în ultimii 11 ani. Dacă ți-a plăcut articolul, lasă-mi te rog un comentariu și dacă vrei să dai vestea mai departe cu un share. Multumesc

Related Posts

  • Ce salariu ar trebui să aibă o mamă pentru că are grijă de copii și de casă?

    decembrie 14, 2021
  • Noi,părinții, suntem influencerii copiilor noștri

    noiembrie 27, 2021
  • Caravana Siguranță Auto: Peste 1200 de copii au circulat în siguranța, in 2021

    noiembrie 6, 2021

4 Comments

  1. Pentru mame de gemeni Reply
    iulie 8, 2020 at 7:56 pm

    Mi s-a intamplat in sarcina dar si inainte. Apoi ceva pe la vreo 7-8 luni ale copiilor, ca de, umblam cu ambii in brate. Dar trageam tare pana venea sotul acasa apoi ii predam stafeta, timp in care luam un ketonal, unguent nu mai stiu de care si lungita in pat 1-2 ore cel putin. Fiind numai noi 2 nu imi permiteam sa zac prea mult. Insa, mi-am dat seama care sunt semnalele de alarma si cautam imediat sa ma lungesc si sa ma aplec CORECT in jos. Exercitiile ajuta, mai ales daca le faci zilnic. Exercitit de recuperare medicala. Stiu ca am ceva, poate ceva mai complicat. Implica nervul la mine si nu indraznesc sa merg sa ma verific. Dar incerc sa nu mai exagerez,

    • Alexa Stănescu Reply
      iulie 8, 2020 at 8:59 pm

      Si inca mai ai dureri? Doamne deja am ajuns babee:) Mi-e tare greu sa nu il iau in brate pe cel
      Mic:(

  2. carmen alexa Reply
    iulie 9, 2020 at 4:50 am

    Offf… am pățit și eu. Si era tocmai dupa o perioadă încărcată, după ce îl născuse pe al doilea copil și dupa cateva luni de plimbat prin spitale (fiara si apendicele au trebuit scoase).

    Asa durere de spate nu am trăit. Așa grijă la cum circul nu am avut niciodată, ca sa nu mă înțepe dintr-odata. Alaptam in pat, întinsă pe o parte. Si lasam să doarmă în pat (bine securizata) dacă nu era nimeni în jur care să o transfere in pătuț.

    Ce am făcut- masaj cu geluri, masaj cu aparat sau mâna, plasturi cu ardei iute, comprese calzi, repaus cat de mult. Am avut nevoie de ajutor cu cei doi copii, dar în 2 săptămâni a trecut. Are nevoie de timp până își revine nervul din spate afectat.

    Sa ai răbdare, să ai înțelegere pentru tine, sa ai zen sănătate îți doresc!

    • Alexa Stănescu Reply
      iulie 10, 2020 at 7:51 am

      multumesc mult, Carmen!
      Din fericire azi sunt mult mai bine, am inceput să il mai ridic pe bebe in brate, nu am de ales din păcate atunci cand il culc. DAr am grija la miscari.
      Ps: cred că ar trebui ca cei de la reclamele cu unguente pt sale să se reprofileze si la parinti sub 40 de ani :)) a mers de minune gelul pe care mi l-a luat sotul

Leave a Reply

Anulează răspunsul

Abonează-te!

Înscrie-te aici cu adresa de e-mail ca să primești articolele noi::

My Social Media

Postări populare

  • Marea Dictare de Ziua Națională a Limbii Române a strâns câteva sute de bucureșteni în rondul Kiseleff septembrie 3, 2023
  • Prima zi de școală: emoțiile copiilor și grijile părinților, cât de justificate și reale sunt? septembrie 10, 2023
  • Primele zile la gradinita si cresa: test de rezistenta pentru copii sau pentru parinti? septembrie 15, 2023
  • Programul Bucharest Science Festival: Copiii pot vedea cum se iau amprentele, experimente și roboți creați de copii septembrie 25, 2023

Instagram

alexa_stanescu

Scrabble constat că are multe avantaje pentru cop Scrabble constat că are multe avantaje pentru copii. Pe lângă cel evident de a forma cuvinte, și matematică ( ține scorul), atenție ( ghiciți cine inventează cuvinte) și coordonare. Mai greu cu coordonarea dar we’re getting there. 

Voi ce jucați in weekend? 

#weekendfun 
#fiiinfluencerulcopiluluitau 
#scrabble 
#educatiecopii 
#ideideweekend 
#momblogger
Genul poveștii, de necrezut, dacă nu mi se întâmpla mie, eram sceptică. Despre cum funcționează Universul ( si da, știu că uneori sunt și coincidențe)
Mă știți că nu cred în stele astorele😂😂

Am văzut azi un video făcut de @undortrei, Dorothea, care locuiește in Japonia și care povestea că azi se serbează Luna, în Japonia, printr-o tradiție frumoasă, Tsukimi- un festival al recoltei de toamnă. Cu Dorothea m-am împrietenit prin rețelele sociale și apoi am tot făcut schimb de mailuri ca pe vremuri cu scrisorile la poștă. Mi-a trimis și cartea ei Cum sare piper pe lună, minunat de simplă și frumoasă. Stați așa, să vedeți. 20 de minute mai târziu după ce văd postarea ei, mă sună vecina să-mi spună că am primit o scrisoare din Japonia ( m-am prins imediat cine e că doh, câți prieteni are un om în Japonia, nu? ) Scrisoarea de la Dorothea a ajuns acum 10 zile în țară, dar abia azi, la 20 de minute după ce am văzut eu postarea am primit-o! 

Mi s-a părut ceva extraordinar cum a lucrat Universul. 

Recapitulând: scrisoarea conține și o invitație: pe 29 octombrie Dorothea vine in tară să lanseze oficial cartea ei și abia aștept să o cunosc personal și să fac un interviu pe cinste cu ea. Sau, dacă nu ne iese, măcar vorbim noi două cum a vrut Universul😉

Va tin la curent cu lansarea, până atunci cartea o găsiți la @edituraunivers, va las si un cod in comentarii si in bio, dacă vreti să o aveți pentru autograf. 

#tsukimi 
#lifehappens 
#edituraunivers 
#cumsarepiperpeluna
Ca proaspătă mamă, când nu ai timp să cauți Ca proaspătă mamă, când nu ai timp să cauți informații și păreri despre orice lucru, aparent minor, dar foarte important din viata micuțului tău acum, când toți îsi dau cu părerea în familie sau pe grupuri, să ai la îndemână o revistă cu interviuri valoroase și validate de specialiști, este o gură de aer. 

Bebelonia a ajuns la a doua ediție, dedicată mamelor cu bebeluși de 6-12 luni. 

Revista este gândită și coordonată de Alexandra Lopotaru, mamă ( in curând de 3 copii) și jurnalist care scrie cu sufletul pe blogul său @povestidinbebelonia. Sigur o știți. 

Este genul de revistă realistă, cum îmi place mie să spun, care arată mamele așa cum sunt, cum se simt, iar interviul cu Dana Rogoz este fix așa. Natural. Mai găsiți rețete, sfaturi si idei frumoase și valoroase pentru mamele din ziua de azi, care se luptă cu atâtea greutăti. 

La pagina 89 citiți și un interviu făcut de mine cu @alicemitu Alice Dona, fondatorul Centrului de Siguranta auto, despre când schimbăm scoica auto cu un scaun, cum alegem scaunul potrivit, care e diferența dintre un scaun testat și unul omologat. 

Vă las câteva imagini din revistă: de la diversificare, la relația in cuplu, la călătoria cu copilul, la primul ajutor și multe altele. 

Revista în format fizic o găsiți doar in maternitațile Regina Maria din țară(și ce bine pică să o răsfoiești când esti in salon) si online gratis si oricand pe bebelonia.ro. 

Multumesc, Alexandra pentru că ai avut această idee să ajutăm mamele și pentru că am putut face și eu parte din această bucurie. 🙏

#bebelonia
#revistabebebelonia
#maternitate
A venit sezonul în care atac blogul Alinei Prodan A venit sezonul în care atac blogul Alinei Prodan pentru plăcinta de dovleac🙈
Până una alta, am mers în grădină să alegem THE dovleac. Nu știam care e copt. 
-Hai să căutăm pe internet, mama, zice D. 
Și ne-am uitat, am încercat să alegem unul și l-am nimerit. A fost perfect. 

#pumpkinpie 
#pumpkin🎃 
#placintadovleac
⭐️⭐️⭐️GIVEAWAY⭐️⭐️⭐️ Carte ⭐️⭐️⭐️GIVEAWAY⭐️⭐️⭐️
Cartea Cel de-al doilea copil din seria Educație cu blandete de la @edituraunivers 

#parintiitrebuiesastie 
#parintifericiti 
#educatiecopii
#educatiecublandete 
#edituraunivers 
#cartipentruparinti 
#scoalaparintilor
Dacă aș putea avea o superputere aș vrea să fi Dacă aș putea avea o superputere aș vrea să fie să pot citi în somn ( că doar atunci mai am “timp liber” și practic aș face ca un fel de transfer al informației direct în creier). 😂

Abia așteptam weekendul să mă cufund în viața personajelor Grimaldi: Cea mai nouă carte Virginie Grimaldi, dar și un pachet din noua serie “Educație cu Blândețe” sunt disponibile și ca un copil, nu știu de care să mă apuc mai întâi. 

Am decis: ziua citesc Grimaldi pentru că mă bine dispune și mă conectează mult cu lucruri din viața mea cu care rezonez, iar seara citesc una din pachetul de parenting pentru că după ce culc copiii, oricum reflectez la ce am făcut greșit cu ei ziua. Don’t we all do that? Recunoașteți🤷‍♀️

GIVEAWAY: Cartea Cel de-al doilea copil îi va ghida pe părinții indeciși dar și pe cei care așteaptă deja al doilea copil. Bine, cred că se aplică și cu al treilea and so on. 

Lasă un mesaj in comentarii si taguieste o mamă. Extragerea, pe 29 septembrie. 

Pentru restul cărților, aveti link in bio pentru comandă sau in comentarii pt Facebook. Linkul este afiliat, ceea ce înseamnă nu că mă voi îmbogăți din asta dar dacă voi vedea la câți dintre voi ajung aceste cărți bune, voi simți că am mai făcut un strop de bine și lumină în lumea părinților, cu mine inclusiv) 

#educațiecublândețe 
#scoalaparintilor 
#edituraunivers 
#virginiegrimaldi
Matematica e peste tot, asta vreau să înțeleagă toți copiii. Să o învețe cu drag, să îi înțeleagă utilitatea: de exemplu, cum să împartă o prăjitură in cantitate egală pentru toată familia? Sau măcar pentru el și fratele lui. 

Am pornit noi idei despre cum să facem temele cu copiii fără se (ne/îi) stresăm (prea mult). 

Voi ce idei aveți? Mai faceți teme cu copiii? 

#scoala #teme #temeacasa #educatie #copii #responsabilitateaparintelui #claseleprimare #backtoschool #temecuparinti #temeafterschool #iubire #parinti #joaca #activitaticopii #ganduri #informatii #parinticooperare #copiiteme
A doua zi de grădi, când încercam să îl dezli A doua zi de grădi, când încercam să îl dezlipesc de mine pe micul Blond: 
-Mami, dar tu faci lucruri mai frumoase acasă cu mine, inventăm, facem experimente.. îmi place mai mult acasă..🙈 
Mi-am făcut-o singură, dar nu regret. Uneori chiar găsesc chestii interesante pe net și le testăm. Cum ar fi… amprentele invizibile. Ai nevoie doar de 4 ingrediente pe care garantat le ai in casă. ( asta dacă nu ti-a terminat deja stocul de bicarbonat pe explozii cu oțet:)) 

Like&save&share

Aștept idei de experimente si jocuri în comentarii

#viatacucopii 
#lifewithkids 
#momblogger 
#ideidejoaca 
#activitaticopii 
#activitatiacasa
Mai multe... Follow on Instagram

Arhive

© Copyright 2014. Theme by BloomPixel.