O știu pe Felis de vreo 7-8 ani. Ne-am cunoscut la orele de Zumba cu Alina Duma, și mereu ea făcea torturile când ne serbam între noi. Eram o gașcă foarte mișto de tipe care s-au cunoscut acolo, la orele de dans, și ne-am împrietenit repede.
Vă spuneam că Felis ne făcea torturile și mereu ne surprindea cu atenția la detalii. Pentru că ne împrietenisem, am decis să o rog să-mi facă și tortul de nuntă și am fost încântați amândoi, și eu și soțul, de cum a ieșit: a reușit să îmbine elementele noastre preferate în tort și să fie în temă cu invitația de nuntă.
Acum, de când D. a crescut mi-am zis că vreau să îi fac și lui un tort de ziua lui cu personaje din desene animate și știam că Felis se pricepe de minune la detalii. Ne povestea pe vremuri cum făcea tot felul de cursuri de modelaj în pastă de zahăr. De atunci m-a uimit cu creațiile ei.
Așa că, deși ea nu mai ia comenzi, nu trăiește din creatia de torturi (deocamdată), face doar pentru colegi și prieteni, mi s-a părut interesant că totuși participă la competiții internaționale împreună cu soțul ei cu care împărtășește aceeași pasiune.
Vă invit să aflați cum se fac personajele de pe torturi și câtă muncă e în spatele unui tort.
Și pentru că tot vine Anul Nou dacă aveți nevoie de idei pentru interioare de tort, puteți căuta printre zecile de rețete scrise pe blogul ei.
- Care e jobul tău de zi cu zi?
20 de ani am fost economist trecând prin diferite stadii ale acestei meserii. De mai bine de 3 ani lucrez în domeniul IT-ului: ERP business consultant.
-
..Și de unde pasiunea pentru torturi?
După un an jumătate de la prima încercare eșuată, am mai încercat odată trandafirii din lapte praf și de data aceasta mi-a reușit un prim trandafir: nu era el cine știe ce, dar eu eram foarte fericită
Hmmm… este o poveste lungă. Când eram copil nu se găseau mai de nici unele, eu am fost un copil fericit: aveam cele mai frumoase torturi, deoarece nașii mei erau maiștri cofetari. Am rămas profund impresionată de trandafirii pe care îi aveam pe torturile mele la acea vreme: trandafiri comestibili- erau superbi!… Erau atât de frumoși, încât mi-am dorit să pot face și eu ceva atât de frumos. Pe la 16 ani când am fost acasă la nașii mei să iau tortul aniversar, l-am rugat pe nașul meu să mă învețe și pe mine saă fac trandafiri: “ei, mai întâi trebuie să înveți să faci blaturi, creme, apoi să ajungi la trandafiri”- dar eu nu voiam să știu să fac decât trandafiri. Am întrebat cum îi face. Mi-a descris teoretic: pasta o face din lapte praf cu glucoză, o decupează cu o gură de pahar și forma o dă cu un bec (cum erau toate becurile la acea vreme, sferice imediat după bază). Am aflat măcar ce voiam să stiu: să fac trandafiri din pasta de lapte praf.
Au trecut anii și pe la 35 de ani am intrat întâmplător pe un forum culinar unde pe lângă mâncare cineva a postat trandafiri de lapte praf. Am început să fac și eu diverse rețete de mâncare, de dulciuri postându-le și pe un blog, am încercat și trandafirii din lapte praf, așa cum erau descrisi pe forum, dar nu mi-au ieșit, oricât m-am chinuit. Am mai făcut alte rețete de mâncăruri de toate felurile, dar și prăjituri. Încet, încet am început să încerc foarte multe rețete de dulciuri, în același timp testându-le și cu prietenii. După un an jumătate de la prima încercare eșuată, am mai încercat odată trandafirii din lapte praf și de data aceasta mi-a reușit un prim trandafir: nu era el cine știe ce, dar eu eram foarte fericită și l-am pus pe primul meu tort făcut pentru o prietenă. După vreo 2 ani cred că am făcut și prima pastă de zahăr pentru acoperit torturile, și încet am început să fac torturi: am lăsat rețetele de mâncare și m-am axat doar pe torturi- începuse puțin să mă cuprinda febra ornării torturilor. În ultimii 3 ani m-am retras doar pe cake design, modelare, deoarece soțul mi-a preluat pasiunea și face el toate interioarele, uneori și ornarea.
-
Faci în special torturi pentru copii. Cum ești la curent cu toate personajele?
Fac torturi de toate felurile, dar în special pentru copii, deoarece am început prin a face torturi când mergeam la zilele copiilor prietenilor, eu le făceam cadou torturile. Nu, deloc, nu sunt la curent cu toate personajele, mai ales ca eu am băiat căruia îi place muzica, nu desenele animate, dar am ajuns să mă pun la curent cu multe personaje când mă roagă diverși prieteni sau colegi să le fac torturi pentru copiii lor: caut pe net mă uit să văd despre ce e vorba, vizionez multe poze să văd în ce context apar pentru a-mi forma ideea despre cum să fac designul tortului.
-
În cât timp reproduci un personaj?
Depinde de foarte multe aspecte. Un personaj se poate face într-o variantă simplă, sau o variantă mai complexă, cu foarte multe detalii, depinde și de pasta cu care le modelezi (timpi de uscare etc), de poziția în care pui personajul: culcat, stând în fund sau în picioare. Să luam de exemplu un urs: poate fi făcut în cel puțin 5-6 feluri diferite de complexitate: de la ursuleții de pus pe torturi de botez, cu sau fără multe detalii (gen cusături- dacă vrei să arăți că ar fi o jucărie de pluș, pernițele de la tălpi, niște petice pe ei; sau îi poți face fără toate aceste detalii), până la ursul din Mașa și Ursul, sau chiar mai complecsi. În funcție de complexitate, pasta folosită, mărime, poziția în care va sta pe tort, poate să dureze de la o oră (cei mai simpli) până la 5-6 ore- cei mai complecsi. Sunt și figurine la care poti să lucrezi și 12 ore sau chiar mai mult, în funcție de detalii- acestea ar fi figurinele umane. Foarte mult contează și experiențs în timpul de execuție.
-
Le poți greși?
Cu siguranță! De la a folosi pasta care se usucă mai greu când ai puțin timp și personajul stă în picioare, vezi că ai pus corpul și picioarele încep să se încrețească presate de greutatea corpului, arunci tot și o iei de la capăt folosind pasta potrivită, sau la ochii personajelor, când îi pictezi dacă nu ești atent, pot ieși adevărate caricaturi. La flori nu e neaparat să greșească designer-ul, pot să se strice din cauza umezelii: să vezi că lucrezi ore întregi, îți iese o floare superbă și a doua zi plouă și se strica floarea..
-
Care a fost cel mai greu personaj de realizat?
Nu cred că pot să spun exact care a fost cel mai greu: depinde de cât timp am avut pentru realizare sau cât de obosită eram.
-
Sunt mai greu de făcut torturile pentru oameni mari?
Depide de ce înțelegi prin greu: uneori și un tort cu design care la prima vedere pare simplu, făcut cu mulaje și puține elemente, poate să îți dea multă bătaie de cap sau să îți ia mai mult timp decât ai prevăzut. Depinde și de cât de pretențios este cel care le realizează și câtă atenție la detalii are. Simplu sau complicat, ține și de experiență.
-
Ai făcut cursuri de specializare?
Am făcut câteva cursuri de specializare, nu de calificare: soțul meu, pe lângă cursurile de specializare a făcut și cursul de cofetar. Am făcut câteva cursuri de modelaj în țară cu câteva persoane deosebite (din România sau din străinătate) și împreună cu soțul, în mai 2018 am făcut cursul de Master Cake Designer la Londra.
De multe ori, după 50 de ore de lucru în continuu, fără un minut de somn, tremurând de oboseală și lucrând contra cronometru, îmi promiteam că acela va fi ultimul tort
-
Vrei să te dezvolți și să ai o cofetarie?
Cu siguranță: acesta este visul meu. În primă fază măcar un laborator.
-
Ce simți când vezi bucuria pe fețele copiilor?
Pot să îți zic că de multe ori, după 50 de ore de lucru în continuu, fără un minut de somn, tremurând de oboseală și lucrând contra cronometru, îmi promiteam că acela va fi ultimul tort, dar când după câteva ore mă sună mama copilului plângând de fericire că i-am făcut copilul fericit și povestindu-mi foarte încântată cât de multumită a fost și restul lumii și de gust și de aspect, uiți de toate și o iei de la capăt.
Ai inceput să participi la competiții internaționale si nu numai.
The Couture Cakers, An Annual International Collaboration
Este o colaborare (nu competitie/concurs), cu o tema aleasă pentru fiecare an. Participă artisti cake designeri din toată lumea. Organizatoarea este din Florida. Aici puteti vedea mai multe torturi.
- Cine poate participa?
În aceste grupuri pentru colaborările internaționale ajungi pe baza de invitație, după ce organizatorul colaborării ți-a văzut din lucrări si este de acord că poți intra in acel grup.
-
Cum ai ales tema? Ziceai că a durat mult pentru aprobări. Ce fel de aprobări?
- Tema este aleasă de organizatorul colaborării: cake designer-ul trebuie să găsească poza de inspirație. Tema din acest an a fost Portul tradițional. Nu e vorba de nici o aprobare, ci de acordul de a utiliza poza. Am căutat mult o poză pe măsura acestei colaborări internaționale, care să mă și inspire, să pot “vedea” lucrarea pe care vreau să o fac. Când mai aveam doar o lună, în criză de timp, am găsit vreo 2 poze, acceptabile (nu erau tocmai ce voiam), am cerut acordul să le folosesc ca sursa de inspirație, explicând despre ce este vorba, dar răspunsul a fost negativ. A fost mai bine, pentru că, doar cu 2 săptămâni înainte, când nu mai speram, am găsit poza pe care am folosit-o și a fost exact ceea ce am vrut: o poză de calitate, foarte frumoasă, pe măsura colaborării, care m-a și inspirat să realizez lucrarea. Am realizat împreună cu soțul meu o machetă de tort, îmbrăcată în pastă de zahăr, cu dantelă comestibilă coaptă în cuptor. Ador rezultatul si sunt mandra de el, mândră că am participat la această colaborare internatională alături de artisti de renume in cake design.
-
Cât a durat să faci acel tort?
Este un tort fals, o machetă de tort: interiorul este din poliestiren, iar exteriorul este realizat așa cum se realizează designul la orice tort: cu pasta de zahar si cu materiale comestibile (acestea sunt si regulile unei colaborari). Ca timp, nu mai stiu exact: până în 20 de ore… Au fost lucrari ulterioare la care am lucrat mult mai mult.
-
Ce ai învățat din această colaborare?
Eu particip la aceste lucrări pentru sansa de a face creaâie în pastă de zahăr, creații pe care nu aș avea șansa să le fac din solicitările prietenilor/colegilor. În felul acesta arăt și ce pot, la un alt nivel. Aceste colaborări sunt pentru mine niște provocări pentru a da mai mult și mai bine, care mă și ajută să îmi imbunătățesc experiența cu fiecare creație nouă. Participând, mi-am confirmat încă odaă ce stiu deja: că pot să fac lucruri minunate dacă vreau, că lucrarea noastră poate sta cu mândrie lângă celelalte lucrări ale artiștilor internaționali.
Leave a Reply