Majorarea cotei TVA de la 5% la 11 % pentru vânzarea și livrarea de cărți, manuale școlare, ziare și reviste, dar și accesul la muzee, monumente istorice, castele, grădini zoo și botanice este o măsură care va pune opreliști cu certitudine educației și dezvoltării copiilor, într-o țară în care însuși ministrul Educației se plânge de nivelul ridicat de analfabetism funcțional.

Prin aceste măsuri fiscale ce vizează accesul la cultură statul lovește exact în oamenii care au salvat țara. Și o împiedică să crească.

Am scăpat ca prin urechile acului de valul de extremism care ne-a luat prin surprindere la început, apoi ne-a șocat avântul câștigat de un candidat mesianic în câteva luni: aproape fiecare român cunoștea pe cineva care susținea mișcarea suveranistă.

Am reușit să trecem cu bine peste alegerile prezindențiale din mai, turul 2, tocmai pentru că au mai fost români care n-au căzut pradă fake-news-urilor de pe rețelele sociale, care n-au crezut orice clip de algoritm de pe Tik Tok. Oameni citiți, oameni care știu să străbată jungla internetului, să-și pună întrebări, să nu ia totul de-a gata, să gândească.

Trebuie să recunoaștem, așa cum a arătat-o și un studiu recent INSCOP: cei mai mulți care au votat cu Nicușor Dan au fost tineri cu educație superioară. Educația și cultura sunt motivele pentru care România a fost salvată din ghiarele extremismului și falsului suvernanism.

Și acum? Cu ce arme mai putem combate extinderea acestui fenomen care ne îmbolnăvește societatea și mințile copiilor, părinților și bunicilor noștri care cad zilnic pradă zvonurilor răspândite în rețelele sociale?

Ce justificare poate să existe ca majorezi TVA-ul la cărți, evenimente culturale, concerte, bilete la teatru și muzee? Ce impact bugetar pozitiv ar putea avea în detrimentul unei țări care poate afunda din ce în ce mai ușor în extremism și pseudo-știință?

Părinții care mai cumpără bilete la concerte și spectacole, care cumpără cel puțin o carte pe lună copiilor sau pentru ei sunt tot cei din clasa de mijloc, care investesc ei înșiși în educația copiilor: îi duc la spectacole și au grijă să fie expuși cât mai puțin la rețele sociale și telefoane. Încearcă să compenseze ceea ce nu face statul: să le ofere copiilor posibilități valoroase de a-și petrece timpul. Aceasta este categoria de români care a susținut drumul proeuropean al țării și a sperat că prin educație și cultură vom respinge total extremismul.

Este dezamăgitor că președintele olimpic la matematică nu-și pune problema că taie efectiv craca de sub picioarele românilor și așa mult prea puțini, care alocă bani în cultură: fie că citesc o carte, ies la un spectacol de teatru, o vizită la un muzeu sau la o experiență inedită.

Majorarea TVA nu vine cu măsuri compensatorii, cum ar fi vouchere culturale sau educaționale, dotări ale bibliotecilor sau programe prin care să atragă tinerii. Programe ca Voucherele Culturale există pe hârtie în legi dar nu se aplică sau au fost amânate.

În 2024, potrivit celor mai recente date oferite de INS, aproximativ 3,595 milioane români trăiau în sărăcie (adică sub pragul de 60% din venitul median disponibil echivalat), reprezentând 19,0% din populația rezidentă. Pe ei cum îi educi, când abia dacă au cum să ajungă la școală? Cum își cumpără o carte? Nu mai zic că în mediul rural nici nu ai posibilități fizice de a vedea un spectacol. Deja aici e o altă problemă a lipsei de investiție a primarilor.

Cota de 11% va înlocui de fapt cota actuală, redusă de 5%, pentru anumite categorii: cărți, manuale școlare, ziare și reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

• servicii constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;

De precizat, Guvernul se referă la această cotă de 11% ca fiind una redusă pentru că face comparația cu cea de 21% care se va aplica la restul produselor și serviciilor, nicidecum comparând-o cu cea existentă acum de 5%.

De exemplu, o carte care acum costă 30 de lei, are o cotă TVA este de 2,7 lei, iar dacă va crește la 11% TVA-ul, asta înseamnă 3,3 lei TVA. O diferență de 0,5 bani dar pe lângă această majorare vor apărea costuri de transport, scumpirea hârtie de print, creșterea facturilor de energie care se va regăsi în prețul final și altele.

Să nu uităm că oamenii care cumpără cărți vor fi afectați de scumpiri la toate celelalte servicii cu un TVA de 21%, scumpiri pe care le vom resimți la pompă, la întreținere, la mâncare, rate și altele.

„Scumpirea cărților doar va accentua scăderea consumului cultural, pe care o observăm de mai mulți ani, și va contribui direct la amplificarea analfabetismului funcțional”, atenționa Asociația Editorilor de Carte când discuțiile în spațiul public făceau referire ca o cotă TVA mărită la 9%, nu la 11%.

În 2024 datele din Barometru de Consum Cultural arătau o creștere a vizitelor la muzee dar o scădere a lecturii: unul din 5 români a citit o carte pe an.

„67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an în 2023, față de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an în 2023, față de 30% în 2022. În același timp, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei.

Procentul respondenților care în 2023 au mers cel puțin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărți (20%) este similar procentului respondenților care au participat cel puțin o dată pe an la un târg de carte (16%). Concomitent însă, participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenți au mers la cel puțin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puțin un spectacol de muzici culte în 2023″, potrivit studiului.

România are o cotă redusă a TVA-ului pentru cărți de 5% din decembrie 2021.

În 2021, doar 9% dintre români citeau zilnic, 16% citeau lunar, 35% nu citeau niciodată pe parcursul unui an, potrivit datelor din Barometrul Cultural. Datele sunt pentru perioada în care TVA-ul nu era redus pentru cărți, la 5%.

În următorul an, când TVA-ul a scăzut, în 2022, lectura de carte în format tipărit a scăzut cu 10 puncte procentuale, de la 65% la 56%, adică cu 9 puncte procentuale, potrivit Barometrului Cultural 2022.

O familie aloca în 2023 în medie 18 lei pentru educație, potrivit datelor INS. Adică 0,8% din bugetul lunar al familiei. Nu se menționează pe ce anume se cheltuie acești 18 lei.

Asociația Editorilor din România (AER) a propus Guvernului să-și asume „cu seriozitate misiunea de a ocroti cultura națională și să prevadă fondurile necesare pentru ca bibliotecile să achiziționeze măcar 50 de cărți noi la 1.000 de locuitori, pragul minim stabilit de Legea bibliotecilor încă din 2002.

AER a lansat, pe 15 februarie 2023, Pactul pentru Lectură, o strategie de susținere a culturii scrise ca element fundamental al identității naționale și al coeziunii sociale, pe care l-a depus la Administrația Prezidențială și la Guvernul României. Ce se cere:
– o campanie națională de promovare a cititului, susținută de stat;
– reluarea programului de 100 de euro acordați anual profesorilor pentru achiziția de cărți și extinderea acestui program și la alte categorii sociale: elevi, studenți, medici etc.;
– susținerea livrărilor de carte prin poștă/curier prin compensarea cu 50% a costurilor, conform Legii culturii scrise, nr. 186/2003.

Țări din Europa cu TVA redus pentru cărți și evenimente culturale

Irlanda și Cehia au TVA zero la cărți, dar sunt și țări ca Luxemburg unde TVA-ul e de 23%, potrivit unei analize realizată cu ajutorul Chatgbt.

În acest zgomot virtual, în care cine țipă mai tare crede că are dreptate, când vrei să fugi din rețelele sociale, de hate și de oameni care-și dau cu părerea alarmist fără nicio dovadă, cărțile și muzica sunt evadarea. Nici măcar acest lux nu-l vom mai avea pentru că s-a decis această majorare de TVA.

Un bilet la teatru în București pornește de la 30 de lei și poate ajunge la 300 de lei în funcție de actorii care joacă și cât de cunoscută este piesa.

Din fericire copiii au totuși intrare gratuită la muzee și pentru părinți nu costau o avere, în jur de 15-25 de lei. Dar se vor scumpi.

Concertele din industria românească erau la un preț rezonabil, chiar și sub 100 de lei deși spațiile ca Arenele Romane lasă de dorit din toate punctele de vedere.

Și totuși mai mergeam la un spectacol de copii, la o expoziție, la un concert. Alocam în jur de 200-300 de lei pentru mine sau dacă mergeam împreună cu copiii și mai mult, până la 500 pe lună, dar o făceam cu plăcere. Oare cât vom mai putea „suporta” aceste plăceri?