Leoaicele din Teheran este cea mai recentă carte scrisă de Marjan Kamali, autoare de origine iraniană, care a scris și Librăria din Teheran (citește aici recenzia). Autoarea va veni pe 22 mai la București, la Cărturești Verona, la lansarea celei mai noi cărți. (mai jos detalii despre eveniment)

Am devorat Leoaicele din Teheran, în doar câteva zile. Este o poveste inspirată din istorie, despre legile și politicile din Iran față de femei, despre activism și mai ales despre prietenia din două fete: Elaleh și Homa. Cartea ajunge la final chiar în Iranul zilelor noastre, când drepturile femeilor redevin practic, inexistente.

În 1950, Elaleh (Ellie) împreună cu mama ei e nevoită să se mute într-o zonă săracă a orașului în care locuiau după moartea tatălui ei. Avea doar 7 ani. Pentru copilă noul statut social nu o deranja. Avea puritatea și bucuria oricărui copil. La școala din mahalaua în care acum locuia, Elaleh o cunoaște pe Homa, o fata de aceeași vârstă, colegă de clasă, ambițioasă, care vorbește mult și spune lucrurilor pe nume fără să aibă vreo remușcare. Un om sincer.

Cartea urmărește legătură strânsă dintre cele două cu toate obstacolele de care se lovesc pe parcursul anilor: Elaleh pleacă din mahala și se mută într-o zonă luxoasă a orașului. E nevoită să se despartă de prietena ei, de școală și de familia acesteia, în care se integrase de parcă ar fi fost și a ei. Reîntâlnirea fetelor peste câțiva ani dovedește cât de puternică e legătura dintre ele.

Homa este o eternă optimistă care își dorește să ajungă judecătoare ca să apere drepturile femeilor. Împreună cu Elaleh își promit să ajungă “șir zan” (leoaice) și să aducă schimbare în Iran.

La fiecare 2-3 pagini, autoarea strecoară cuvinte sau expresii în persană, pe care le traduce. O modalitate prin care te aduce mai aproape de cultura sa.

În anii 50-70, activismul politic era la modă, dar pedepsit, mai ales în cazul femeilor. Tinerii luptau în stradă pentru ceea ce își doresc: îndepărtarea șahului de la putere, pe care îl considerau prea dur și deloc deschis schimbării.

Oamenii plini de speranță au crezut că înlăturarea șahului de la putere în 1979 va aduce o schimbare bună de regim, și de fapt treptat, fundamentaliștii au adus religia la un nou rang care condamnă femeile.

O greșeală a lui Elaleh face ca prietenia dintre ele să se rupă timp de câțiva ani. Din nou trăiesc vieți separate care ajung apoi să se întrepătrundă.

Cartea este scrisă în câteva capitole din ambele perspective ale fetelor: citim ce a făcut fiecare în aceeași perioadă de timp.

Este o poveste despre curaj, tradiții, adaptare și mai ales despre împăcare. Pe parcursul cărții sunt urmărite 4 generații de femei iraniene.

Povestea autoarei Marjan Kamali seamănă mult cu cea din carte prin faptul că și ea a părăsit Iranul ca unul dintre personajele cărții sale. „Într-un interviu oferit către Book Report Network, autoarea povestește cum s-a născut ideea cărții: în 1982, pe când avea doar de zece ani, alături de familia ei, Marjan Kamali fuge de război și de regimul autocrat din Iran. Fetița de atunci a lăsat în urmă nu doar țara în care a copilărit dar și pe cea mai bună prietenă. Ani buni după, în timpul pandemiei, Marjan vede pe rețelele sociale o postare a celei care i-a fost atât de apropiată”, a povestit ea.

Cartea ajunge cu povestea până în realitatea zilelor noastre, când în 2022, hijabul (vălul islamic) a fost în centrul protestelor fără precedent izbucnite în Iran, după moartea în arest a tinerei Mahsa Amini, reținută pentru că ar fi încălcat legea vălului islamic.

La protestele de atunci, femeile și fetele și-au scos, iar unele și-au ars eșarfele de pe cap.

Autoritățile au reprimat brutal manifestațiile, ucigând sute de persoane și arestând mii.

Despre drepturile femeilor acum în Iran

Femeile care nu se supun legii valului islamic și nu ies pe stradă acoperite cu hijabul riscă închisoare de lungă durată, amenzi mari și interdicții de călătorie.

Fetele se pot căsători de la 9 ani, a mai decis Parlamentul iranian în 2024. De asemenea, legea privează femeile de dreptul la divorț, custodia copiilor și moștenire.

În 2023, Ayatolahul Komenei a decis să interzică predarea limbilor străine în grădinițe și școlile primare, pentru că la această vârstă identitatea iraniană a copilului este în formare”, a declarat Massoud Tehrani-Farjad, un responsabil al Ministerului Educației iranian.

Iranul a interzis deja predarea limbii engleze în clasele primare încă din 2018, chiar dacă aceasta este predată începând cu învățământul secundar.

De asemenea,  femeilor le este interzis să studieze anumite domenii, să participle la evenimente sportive și să obțină un pașaport sau să călătorească neînsoțite de soț.

Marjan Kamali vine la București pentru a lansa cartea tradusă la Editura Univers, “Leoaicele din Teheran”.

Pe 22 mai la București, la Cărturești Verona.

Intrarea la eveniment este liberă.

La discuția despre carte vor participa, alături de autoare, jurnalista și scriitoarea Ioana Bâldea Constantinescu, Oana Celia Gheorghiu, traducătoarea cărții, lector univ. dr. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, și Adela Chiru, lector univ. dr. Universitatea din București, Departamentul de Limbi şi Literaturi Orientale. 
Moderatorul evenimentului este jurnalistul TV Marius Constantinescu.

Despre autoare: Autoarea de origine iraniană, Marjan Kamali, este deja cunoscută publicului pentru romanul „Librăria din Teheran”, prima ei carte tradusă în limba română, în curs de ecranizare de HBO și cu un record de vânzări nu doar în România dar și la nivel internațional.