În cea de-a doua zi de plimbare prin țară pentru a descoperi producători locali, am aflat poveștile a 3 producători: unul care face brânză după rețete învățate în Italia (singur, nu are nici un ajutor), o familie care face zacuscă, cultivă agrișe pentru a face și vinde compot, sucuri de soc și alte gemuri.
- Poti citi aici despre producătorii locali vizitați din Dâmbovița.
Știți ce au în comun toți producătorii pe care i-am vizitat? Trei lucruri am remarcat:
Primul ar fi pasiunea și îndârjirea pe care o au toți să nu renunțe la visul lor, deși nici unul nu s-a îmbogățit din afacere, ba din contră, cu greu supraviețuiesc de la o lună la alta fără să închidă. Înafară de domnul Gherman care lucrează singur, toți au familie pe care se bazează, afacerea este una de familie la propriu pentru toți, fie că înseamnă să învârtă în oala cu zacuscă de 7 ori pe zi sau să își împartă bine rolurile în familie.
-
Care a fost traseul nostru
- Am plecat din Vâlcea în Sadu, județul Sibiu, unde am vizitat un producător local de mezeluri, apoi tot în județ dar în Stejărișu am vizitat Turnul de Slană și biserica fortificată. În Dumbrăveni l-am întâlnit pe domnul Gherman Ioan care face brânzeturi și am vizitat în Prod, tot în Sibiu, familia Todea care face gemuri, zacuscă și compoturi de agrișe.
Noi, părinții, căutăm brânză, mezeluri, lapte, ouă, legume, curate, netratate și fără pesticide pentru copii dar și pentru noi, ca să fim sănătoși pentru ei, nu ? Ideea platformei via-profi.ro m-a cucerit din prima pentru că oferă exact ceea ce lumea caută când vizitează țara. Să guste produse locale și să le cumpere, că doar nu se apucă să bată la porțile oamenilor ca să întrebe cine vinde brânză în sat?
Prima oprire a fost în Sadu, județul Sibiu, la familia Dragomir, soț și soție, trecuți de 50 de ani. Ne-au întâmpinat îmbrăcați în port tradițional, cu untură și ceapă pe pâine dar și cu o masă plină de mezeluri și crud uscate, nu doar slănină. Au început afacerea în urmă cu 12 ani, dar atunci doar creșteau porci. Nu se prea pricepeau, le-au și murit mulți așa că au început să se documenteze. Nu, nu de pe internet, ci de unde au putut la vremea respectivă.
“La început aveam clasica mașină care se învârtea la mână, cum avea mama”, povestește doamna Elena. “Acum am reușit să mai cumpărăm câteva utilaje ca să ne ajute: un cârnățar nou, un cutter. Ne ajută mult expunerea pe care ne-o oferă platforma și magazinele Profi din zonă”.
Prima investiție a fost mare, acum 10 ani, au avut 10.000-15.000 euro pe care i-au investit, în grajduri, animale. Din fericire, Consiliul Local de atunci a înființat o piață pentru producători ceea ce i-a ajutat foarte mult, iar piața încă mai există și în ziua de azi. E un loc unde producătorii locali pot veni direct să vorbească cu oamenii, viitori clienți.
“Cu timpul a trebuit să ne dezvoltăm, și am câștigat clienți cu greu și multă răbdare. Clienții noștri sunt fideli iar soțul se teme să nu pierdem calitatea produselor dacă ne extindem și nu vrea nici să piardă clienții pe care îi avem și care ne-au ajutat să creștem, să ajungem aici”, spune doamna Elena.
“Ne-am bucurat de colaborarea cu Profi pentru că putem vinde mai mult și avem o siguranță, dar ne-am și temut de faptul că nu vom face față unei cereri mai mari. Din fericire nu ne-au impus o cantitate mare și am reușit să cădem la un acord cu ei, ca împreună cu un alt producător de mezeluri de aici să livrăm cu schimbul câte o săptămână. Nu ne temem de concurență pentru că avem clienții noștri idei, avem și 7 pensiuni unde livrăm și ne cunosc produsele foarte bine, povestește domni Dragomir. Pe lângă clienții din piață, vin în continuare oameni în vizită la poartă ca să cumpere mezeluri de la ei.
DSV și DSP îi verifică lunar, trimit probe mereu. Fiica lor este medic ginecolog în Germania și îi ajută de acolo cu promovarea.
În curtea mică este și afumătoarea cu lemn de fag: În decembrie e sezonul mai aglomerat, atunci facem de 3 – 4 ori pe zi, se dă un fum cald și unul rece. Durează în medie 4-5 ore la o tură de câte 70-80 de kg de carne, iar la cârnați, intră cam 130 de kg o dată sau 11 bețe, cum spunem noi, spune doamna Elena.
- Turnul de Slană, în Stejărișu. Aici găsiți și loc de cazare. Restaurantul este în fosta casă parohială restaurată.
Vizavi de restaurant, treci peste un pod si poti vizita Biserica fortificată, un loc pe placul copiilor.
Aici, pe vremuri, familiile țineau la uscat slănina, fiind un loc răcoros și umbros. Slana era atârnată pe etaje: la nivele superioare aveau cei tineri, iar pe măsură ce înaintai în vârstă puneai slănina la uscat mai jos în turn. Deasupra fiecărei bucăți de slănină sunt trecute (și azi, pentru că se mai păstrează obiceiul) inițialele familiei și nr. casei. Când se auzea însă primul tunet, atunci oamenii veneau și mâncau din slănină pentru că era semn că începe munca la câmp și aveau nevoie de energie. Fiecare familie avea un sigiliu și un cuțit cu care tăiau slănina.
Ideea de comunitate pe vremea sașilor era foarte bine pusă la punct, din nevoie. Când avea nevoie de ajutor un sătean preotul avea o plăcuță de vecinătate pe care o ducea la primul localnic de lăngă cel care avea nevoie de ajutor in gospodărie și se dădea din casă în casă. Le spunea doar ora la care trebuiau să se întălnească și unde. Când plăcuța se întorcea la cel care a cerut ajutor atunci cercul era complet. Ce bine se descurcau oamenii fara telefoane și grupuri de whatsapp.
Toate casele aveau același nivel
Puteți vizita turnul dacă îi căutați pe Stejărișu 195, Jud Sibiu.
Mai departe în Dumbrăveni, la Hoghilac l-am întâlnit pe Domnul Gherman. A fost plecat 18 ani în Italia unde a învățat să lucreze cu lapte și să facă brânză. S-a întors cu rețete de acolo, din Italia, dar laptele din România nu e la fel de bun pentru ca brânza să aibă același gust ca acolo. De ce ? Pentru că vacile trebuie să mănânce tipuri diferite de iarbă pentru a avea laptele o textură aparte.
Pentru o brânză maturată 4 luni e nevoie de jumătate de lapte de seară și jumătate de lapte de dimineață, de la vaci care pasc doar iarbă uscată, însă abia a reușit să găsească un producător de lapte care să facă asta. Mulți preferă să lase vacile să paște singure pe câmp iarbă proaspătă. A cumpărat și el câteva vaci pe care le șine în grajdul producătorului de lapte ș ape care le hrănește cum vrea el.
Dl Gherman e mereu între proiecte cu fonduri europene si nu le-a putut accesa: ba nu are vârsta necesară, ba s-au terminat fondurile. “Ce contează ce vârstă am? De ce nu mă ajută statul pentru că m-am întors din țară să-mi folosesc experiența și să produc brânză bună”, se întreabă domnul Gherman. Și-ar dori să îl ajute cineva, copiii sunt plecați în Israel de mulți ani, și este sigur. Doar el face totul. A investit toți banii pe care i-a strâns în Italia. Întrebat de ce s-a întors în țară.. “Viața și pentru că acolo în Italia îmi atinsesem maximul de experiență. Nu mai aveam unde să cresc, să mă dezvolt”, a spus dl Gherman.
Ce vinde: cașcaval cu nucă, cu ardei iute, brânză maturată cu piper și alte soiuri. Prețul este sub cel din magazin. Două roți de cașcaval cu un gust deosebit de câte 500 grame, deci un kg au costat 50 de lei.
Mai departe am ajuns tot în Sibiu, la Prod, la familia Todea. Ei fac zacuscă, sirop de soc, dulceață, compot de agrișe, cireșată și cornată. Cornata se face din coarne, nu le-am văzut, dar în schimb am descoperit agrișele.
Au cultivat în curte 2 tufe de agrișe. Fructele sunt acre și crocante.
Ne-au primit și ei cu masa pusă și ne-au povestit despre mica afacere de familie și cine ce rol are:
Băiatul cel mare e singurul care are carnet de șofer în familie și are un job de zi cu zi, în securitate video. Îi tremura vocea de emoție când ne povestește cât se bucură că lumea vine să îi viziteze, să le aprecieze munca, mai ales datorită platformei ViaProfi. Băiatul cel mic are 15 ani se ocupă de siropuri, e sarcina lui. L-am întrebat rețeta siropului de soc, dar a avut emoții prea mari. Nu am aflat-o. Rămâne secret.
Soția și soțul au grijă de gospodarie, de grădina cu legume și sunt practic stâlpii familiei. Deși domnul Todea mărturisește că e capul familiei, soția pare să fie cea care îi “dirijează” pe toți.
Vă las câteva poze din curtea lor superba și îngrijită.
——–
Pe producătorii locali din Sibiu, prezentați mai sus dar și alți 200, îi găsiți pe platforma gratuită, via-profi.ro.
Îi puteți contacta direct pe producători, grupați pe domenii și județe. Sunt reuniți deja peste 200 de producători locali din 10 județe, unde puteți descoperi produse locale din toată România.
Planul celor de la #ViaProfi este să pună pe hartă producători tradiționali din toată țara.
Cei interesați se pot înscrie pe platformă aici.
Leave a Reply