Cozile de la bezina de saptamana aceasta au fost analizate indelung, retelele sociale si mass media fiind principalii factori spre care se arata cu degetul pentru ca ar fi inflamat situatia prezentand pana la urma o realitate, o realitatea generata de ce anume, oare?
Isteria a fost generata de teama de razboiul de granita sau conteaza si mentalitatea si educatia romanilor? Am vrut sa aflu opinia unui sociolog, cum vede el ceea ce s-a intamplat, in contextul in care avem un razboi la granita, si deja un alt moment de panica s-a produs prin cozile la pasapoarte. Daca am vorbit cu psihologul Ovidiu Berar despre reflexul de lupta sau supravietuieste (fight or flight), pe sociologul Gelu Duminica l-am rugat sa ne spuna care crede el ca sunt factorii care au declansat panica pe 9 martie seara, cand romanii au stat la cozi imense in multe orase din tara pentru a cumpara combustibil, doar pentru ca a aparut o fotografie cu o benzinarie din Beius unde litrul de motorina / benzina costa 11 lei. De teama, s-a activat instictul de aparare si in acest caz?
Gelu Duminica: Avem 2 factori care au generat ceea ce s-a întâmplat pe 9 martie:
În perioade de război la granițe, cu toții vedem ce se întâmplă în jurul nostru, și trăim cu frica că nu vom mai avea siguranță, alimentară, libertatea de mișcare, iar in momentul in care zvonurile alimentează una dintre frici, reacționezi instinctiv: supraviețuire. Nu faci decât să încerci să te salvezi.
Și o slabă încredere în instituțiile statului: chiar daca reprezentantii au iesit si au zis atentie, nu va panicati, e fake news, lumea nu a crezut. E ca în povestea aia cu Nita Mincinosu, care striga lupul de prea multe ori.
Pentru sociologi a fost un experiment social ceea ce s-a întâmplat cu benzina
Ani de zile în care societatea românească și-a erodat încrederea în instituțiile statului, i-a făcut să reactioneze din nou pe salvarea individuala. Rețelele de socializare au venit să valideze informația: e naspa ce se intampla.
Mai ales pentru că a existat acea benzinărie (de la granita cu Ucraina) unde chiar s-a majorat prețul, așa că cel mai probabil urmează și restul, și-au spus oamenii.
Panica generată de panica, slaba incredere, informatie factuală – reactia a fost instinctivă.
Oare contează și anii de comunism, s-a activat creierul în momentul în care a apărut o situație familiară în care nu aveam decât cu rația cele necesare?
Da și nu pentru că s-a întâmplat recent și în Marea Britanie, așa că aș spune că mai degrabă a fost instinctul de supraviețuire.
Săptămâna trecută au fost cozi la pasapoarte.
Lumea se pregătește individual cum poate, pentru cel mai rău scenariu. Comportamentul ține de context și de situație. Suntem bombardați din toate părțile de informații privind războiul, orice canal de comunicare îl deschizi asta vezi, discuțiile dintre prieteni, în familie, sunt despre criză, război, și nu mai sunt despre alte lucruri plăcute.
E normal ca unele comportamente să fie tributare acestor situații. Când tu vezi oameni fugind din cale arăzboiului cu ce au pe ei, îi vezi la noi pe stradă, logic că îți închipui că ți se poate întâmpla și ție mâine. Toate vin într-un construct: pregătire de mare criză.
Eu nu aș trata cu superioritate situația: un comportament depinde de context și situație. Nu putem compara cu contextul de acum 3 săptămâni pentru că atunci era liniște, ne vedeam de viața noastră. Acum temerile, angoasele sunt mult mai mari și atunci logic fiecare a încercat să se securizeze în modul în care a gândit. Să nu blamăm asta.
Pentru sociologi este un experiment social ceea ce s-a întâmplat cu benzina și lanțul care urmează. Am putea spune că experimentul s-a numit: cum să inducem panica în societate.
Și cum scoți panica din societate?
Nu prea ai cum, în lipsa unor lideri extremi de credibili. Trăim într-o societate în care nu mai avem încredere în lideri. Sondajele arată că cel mai influent lider este la 15-20% credibilitate. Revine în discuție un slogan din perioda interbelică: Statul care nu mă apără nu are dreptul să mă judece.
E ușor să judecăm oameni să zicem, vai v-ati îngrămădit și ați căzut pradă dezinformării, în momentul în care noi nu am sustinut cetăteanul care sa fie ancorat în lidership, un lider care să fie atent la nevoile cetățeanului, în ultimii 30 de ani. Salvarea a fost văzuta intotdeauna ca o pe o acțiune individuală și o să tot vedem genul acesta de acțiuni tot mai mult.
E greu să ceri filtrul gândirii unei societăți care a fost învățată să știe pe de rost comentariile la examen. Și încă se întâmplă acest lucru
Filtrarea informațiilor ne-ar ajuta?
Dacă suntem pregatiți pentru asta, dar societatea românească are 42 % analfabeti funcțional. Am văzut pe rețelele sociale oameni care și-au pus benzină în pungi de plastic și tomberoane. Doamne iartă-mă, oamenii aia umblau cu o bombă în spate. Nu am înțeles asta. Din păcate asta e societatea pe care o avem, pe care am construit-o. Educația a fost mai degrabă pseudoeducație, lidershipul a fost orientat către conservarea puterii și nu către nevoile cetățeanului. Asta am semănat, asta culegem, și nu o zic jucând societatea și doar analizând-o. E greu să ceri filtrul gândirii unei societăți care a fost învățată să știe pe de rost comentariile la examen. Și încă se întâmplă acest lucru.
Noi cerem societatii de acum să cearnă nisipul de pietriș, dar noi nu am învățat niciodată comunitatea să facă acest lucru. Nu am învățat societatea să aibă gândire critică, ci să ia de-a gata totul. Și dacă primește informația dintr-o sursă credibilă pentru el, că e Soșoacă, Simion, Patriarhul, indiferent, pentru el e o sursa credibilă. Și mai mult, dacă vede o poză reală de la o benzinărie din Beiuș, în care prețul era 11 lei pe litru ..
A fost o corelare de factori, cel mai important: lipsa încrederii în lideri. Dacă exista acest lucru, când a ieșit ministrul energiei și a dat asigurări că nu crește prețul, trebuia să se oprească totul. Dar din contră, oamenii s-au gândit că dacă a ieșit ministrul să zică că e totul în regulă, sigur nu e așa. Și atunci oamenii au stat la coadă în continuare, după proverbul: paza bună trece primejdia rea. Noi avem vorbe pentru orice situație.
_________________
Interviul cu sociologul Gelu Duminica este al doilea dintr-o serie de interviuri initiate de Alexisme.ro, despre efectele razboiului de la granita cu Romania, asupra societatii noastre. Un interviu din punct de vedere psihologic puteti citi aici.
Dacă ti s-a părut util și crezi ca poate ajuta un prieten, da-i articolul sau un share de pe pagina de facebook
Leave a Reply