Sunt Alexa Stănescu, de la Europa FM. Așa mă prezint la telefon de 15 ani chiar și când vorbesc înafara programului.
Aveam 22 de ani, eram în ultimul an de facultate când vocile pe care le ascultam cu atâta drag și admirație la radio, mi-au devenit colegi. M-au învățat ce e o știre, cum scriu o știre, de ce e importantă sau nu o știre, cum să fac un interviu cum și ce întrebări să pun și să nu îmi fie frică niciodată să le pun. Mai mult, m-au învățat să fiu corectă cu mine și cu ascultătorii noștri, și până în ziua de azi, dacă nu sunt sigură de o informație sau nu am înțeles ceva bine, nu difuzez pe radio, nu scriu pe blog, nu dau mai departe pe rețele sociale.
Am pornit la drum o studentă care a câștigat cu multă muncă o bursă la Europa FM în vara lui 2006, și eram tare tristă că după 3 luni trebuia să plec. Nu știam ce urma pentru mine, până când m-a chemat A. în biroul ei (directorul de stiri) și mi-a oferit un post de reporter… care m-a dus într-o aventură extraordinară timp de 15 ani. Muncă de teren, conferințe de presă, voxuri, Live-uri din teren, live-uri din studio, greșeli, iertări.
Îmi amintesc când am fost să fac primele interviuri cu oameni pe stradă singură, cât de rușine îmi era să vorbesc cu ei, apoi primul reportaj la un penitenciar – a fost foarte lung pentru că nu știam să sintetizez (si probabil si plictisitor), dar îmi amintesc cât de mândră eram de faptul că am pus sunetul de ușă închisă la final.
Îmi amintesc de prima conferință la sindicate când nu am înregistrat nimic pentru că apăsasem pe alt buton (pe atunci nu aveam un singur buton de rec mare si rosu).
Îmi amintesc de prima oară când mi-am auzit vocea pe post, era un material despre Ziua Franței.
Îmi amintesc de primele alegeri, sondaje, primele proteste de stradă. Am ajuns apoi în studioul de știri unde am prezentat știrile, apoi am fost producător de matinal (doamne, ce m-am distrat cu băieții din Desteptarea, Vlad Petreanu si George Zafiu ) sau cu matinul de la Radio 21 (Cu Dinculescu, Craioveanu, Dj Andi și Orlando). Mi s-au indeplinit multe vise, printre ele era să lucrez cu Vlad Craioveanu. Am realizat multe acești ani si sunt tare mândră de asta.
Îmi aduc aminte de entuzismul meu de acum 15 ani, setea cu care învățam, când munceam cu atâta drag pentru că mi se deschidea lumea.
Acum simt că am luat tot ce era de luat din această experiență, că drumurile ni s-au despărțit și că trebuie să o iau pe o cale ușor diferită. Am nevoie să mai cresc.
Lucrurile se și termină în viață, și asta nu trebuie să fie ceva rău
Respir, trag aer în piept, mă bucur de noua provocare ce mă așteaptă, abia o aștept cu brațele deschise (va anunt in curand care este aceasta), dar dorul.. dorul de colegi și de radio o să mă roadă, știu. Dar am înțeles de când sunt mamă, că dorul e bun, dorul mă ține în viață, dorul e emoție, dorul mă face să mă bucur când revăd pe cineva. Dorul e BUN.
Fiecare om alături de care am lucrat în acest radio m-a ajutat să devin cea care sunt azi și le mulțumesc nespus! Le mulțumesc și colegilor DJ, care m-au suportat de-a lungul anilor, eu fiind o persoană care face lucrurile din impuls si era musai să fie atenti la ce spun si ce semne le fac prin studio. O să îmi lipsească și această relație de încredere pe care o are un stirist cu DJ-ul – unul fără altul nu se poate.
Ultimele zile de preaviz m-au ajutat să îmi găsesc resursele pentru a accepta plecarea mea și tare bine mi-a făcut acest timp de acomodare. O să mi se pară ciudat să spun că am lucrat în radio, fără să folosesc prezentul.
Este greu când se termină ceva în care am pus mult suflet și jumătate din viață, dar este normal să fie așa. Farmecul lucrurilor care se încheie îl reprezintă amintirile ce rămân acolo mereu.
Grele sunt și începuturile, iar farmecul lor este entuziasmul și frica de necunoscut care se transformă în emoția aia bună.
Și ca să vă las cu zâmbetul pe buze, mai jos aveți un mix cu multe bâlbe și bloopers de-a lungul anilor, la știri.
PS: Dacă o să vă fie dor de vocea mea mă puteti asculta in podcasturile mele: Cu capul in nori și Gânduri de mamă. Si, fireste, aici pe blog, in casa mea, practic. Și în curând o să vă spun și care e următorul proiect.
Pe Facebook-ul Alexisme by Alexa Stănescu am pus si mai multe poze din redactie de-a lungul anilor.
Leave a Reply