Mamă de băieți: Interviu cu Izabela Marinescu

1 Comment

Am decis că noi mamele nu râdem destul. Avem mare nevoie de asta. Mai râdem pe grupuri unde apucăm și ne permitem să ne mai plângem puțin. Dar hai să ne fie viața amuzantă, să ne bucurăm că nu suntem singurele care se ascund prin casă de copii când mănâncă dulciuri (da, știu că e wrong on so many levels, dar na, nu vrem să fim perfecte).

Așa că am făcut un interviu în serie la care mi-au răspuns mame cunoscute de voi, bloggerite, sau mai puțin cunoscute, prietenele mele. Sper să prindeți curaj și voi cele care mă citiți si să răspundeți întrebărilor. NU neapărat aici public, măcar în mintea voastră.

Ideea de la care am pornit a fost: cum arată casa în care sunt doar fete, / doar băieți. Cu ce se confruntă mamele de fete vs mamele de băieți in materie de haos în casă?

Prima mea invitată este Izabela Marinescu pe care o găsiți aici. Izabela are 3 băieți frumoși, prinți cum le spune ea, cel mai mic nu are încă un an. O mamă curajoasă, jurnalist care se documentează mult înainte să scrie, (cred că de aceea ne întelegem noi așa bine ), a creat Elefănțelul Curios, un afterschool de renume in Bucuresti, e autor de carte „Rețete aburite pentru mămici grăbite”  o colecție de idei pentru primele trei luni de diversificare din viața bebelușului.

A fost gazda multor emisiuni, apoi chiar și in perioada când era gravidă a pornit o serie de interviuri pentru gravide, extrem de bine informate și muncite. Vi le recomand cu drag. Rubrica se numeste PARENTING AZI.

 

 

Și acum, să ne amuzăm…

 

  • Când intri în casă, care e primul lucru de care te lovești.. pe jos ?

Crocsi, adidași, încălțătoare, sepci.

  • Cum arată sufrageria ta? Cate bucati de lego ai pe jos SI CARE A FOST CEA MAI GRAVĂ afecțiune după ce ai călcat pe o piesă de lego/jucărie mică-mică?

Sufrageria mea sufera veșnic modificări, în speranța (deșartă) că nu voi mai avea jocuri și jucarii (bucăți/părți/piese) expuse peste tot! Doar avem o “cameră de joacă” inventată special în casă. În care, desigur, ajungem rar așa că acum o folosim drept… uscător! Revenind la sufragerie… chiar azi s-a pierdut o piesă de lego si a fost dezastru până când am găsit-o: ridicat canapele, mese, cutii, comode, alte jocuri etc. Nu, nu calc pe piese de Lego pentru că nu scapă până nu și le strâng. Dar cea mai gravă întâmplare îi aparține băiatului mare care a trecut cu hoverboardul peste o miiiică cutiuță de plastic și a ajuns cu dubla fractură la antebraț.

 

  • Când intri la baie, ușa stă deschisa sau închisă ? Cât timp?

În secunda în care am ieșit din încăperea în care sunt băieții se aude, invariabil, pe două voci: M A M A A A A. Fix atunci au nevoie de ceva sau trebuie urgent (!!) să-mi spună ceva. La baie stau deocamdată cu ușa închisă de câțiva ani, Slavă Domnului, deși avem discuții variate fix atunci, deoparte și de alta a ușii. Singură nu mai merg de câteva luni, căci BB3 are o plăcere deosebită de a sta pe jos în încăperi și nu poate rata o astfel de ocazie. Pe vremuri, foloseam scoica auto pentru această companie deosebită la baie:)

 

În baie m-am închis odată pentru că aveam nevoie să fiu singură câteva minute, dar ghici cum- ușa respectivă nu se încuia, așa că am legat clanța de calorifer cu un cordon de halat

 

  • Zi sincer, ai mâncat vreodată tort sau înghetată pe wc cu ușa închisă?

Stând pe wc nu sunt sigură că s-a întâmplat, dar închisă într-o cameră sigura DA. De obicei când spăl vase, am chiuveta într-un colț așa, sunt cu spatele la toată camera, și atunci îmi permit să mănânc sau să beau ceva dulce pe ascuns. Și îi văd când se apropie, pentru că pe perete am o sticla colorată care-mi servește drept oglindă:) În baie m-am închis odată pentru că aveam nevoie să fiu singură câteva minute, dar ghici cum- ușa respectivă nu se incuia, așa că am legat clanța de calorifer cu un cordon de halat:))

  • Unde ții ascunse dulciurile? Copii stiu ascunzatoarea? Te-au prins copii vreodată mâncând pe furiș? Ce le-ai zis si ce ti-au zis ei ?

Am încercat să le ascund, dar m-au dibuit de fiecare dată. Așa că las câte ceva într-un loc știut de toată lumea, să pară că e la liber. Când se umple, de Sărbători de obicei, îl subțiez noaptea. Cu sucurile am amânat cât am putut. Beam dintr-o cutie de Pepsi la un moment dat și i-am zis celui mare că e “câh”, de adulți, să nu se atingă. Din greșeală (??) a atins partea de sus unde râmâne o dâră mică de suc și normal, a gustat- ” mami, dar e bun tare câhul ăsta!”:))

  • Ce culori sunt jucăriile copiilor? Predomina Rozul sau Albastrul?

Albastru și negru. Mașini, multe mașini. Merg și roșii să știi, dar totul până la roz și mov. Cu cât avansează în vârstă, cu atât sunt mai respingătoare aceste culori.

  • Care e cea mai enervantă jucarie ? La ce zici NU categoric?

Măi, îmi ia prea mult să mă gândesc la răspunsul ăsta! Chiar nu mă enervează nimic?! Clar m-am defectat, de aceea am mai făcut un copil:)) pentru care accept cu bucurie chiar zornăitoarele și jucăriile cu muzicuțe. Bine, fie, uite dacă mă enervează ceva sunt șinele de trenulețe și parcările de mașinuțe. Îmi plac, dar ocupă atâta spațiu și mereu trebuie strănse și montate la loc!

  • Ce le spui copiilor cel mai des incat nici tu nu mai suporti, dar ei nici nu aud? 🙂 de genul: nu intra incaltat, pune haina in cuier , nu pe canapea, nu lasa haine pe jos , du farfuria la loc, .. etc

Vai vai aici cred că sunt multe. Amintesc câteva- “mânăncă deasupra mesei, că faci dezastru pe jos!”, “inchide PS, a expirat timpul”, “nu mai folosi atât de muuuult săpun!”, “ridică prosopul de jos”, “trage apa”, “nu mai striga, vino și spune-mi ce ai nevoie”- asta pentru că încearcă mereu să ne auzim între etaje, “vorbește mai încet” (mai ales de când cu BB3) șiiii cea mai gravă “nu vă mai loviți!” (mna, băieți!)

Și astea-s doar câteva, da, nici eu nu mă mai suport să mă aud non stop că o babă cicălitoare ce sunt:)

 

________________

Îi mulțumesc Izabelei Caragea Marinescu  pentru că a acceptat invitația mea.

Dacă ți-a plăcut acest articol și te-a făcut să zâmbești măcar o dată, dă -i te rog un share, ca să bucure și alte mame.

Dacă vrei să-mi răspunzi și tu la aceste întrebări lasă-mi un mesaj in comentarii și te contactez.

Further reading

Comments

  1. […] Mamă de băieți: Interviu cu Izabela Marinescu […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *