Am avut o singură fantezie miniconcediul acesta: să joc cărți, un whist (oare așa se scrie?) cu prietenii. Stelele s-au aliniat (abia în ultima noapte, dar who cares) și am reușit miracolul!! Nu mai jucasem cărți de vreo 6 ani, cred. Am ieșit pe ultimul loc, pierdut la un punct față de soț, dar m-am simțit așa de bine cu cărțile în mână. Brought back memories din altă viață.
Apropo de altă viață, se știe că după vacanța cu copiii, ai nevoie de un concediu fără ei:) Adică, îi iubesc, dar știu să te stoarcă și să te obosească mai ceva ca acasă. Ei bine, am reușit IMPOSIBILUL, și nu v-o zic ca să vă ofticați. Ci o scriu în timp ce mă ciupesc ca să văd că nu a fost un vis. Nu a fost. A fost o vacanță foarte reușită cu prietena mea de-o viață și copiii noștri.
La mare, în prima zi, toți cei trei copiii s-au jucat în nisip cred că o jumătate de oră spre o oră. Și nu aruncau cu el în ochi sau pe noi, sau pe ei. Doar descopereau textura și se bucurau. Iar eu am fost în culmea fericirii să pot citi fără ca vreun copil să fugă în vreo direcție. Ba, chiar într-o zi am și ațipit 30 de minute fără întrerupere ! Vis!
-
Cea mai lungă noapte eveer, și nu pentru că am petrecut ca-n tinerețe
Ei, ceva ceva tot nu a mers bine, că deh, asta e viața. Avem noi o zicală ( eu și soțul) despre nopțile când nu doarme cel mic: își face update! A doua zi sigur are o abilitate nouă! Dar și-a făcut fix în vacanță, un update de software cred pentru că a stat treaz azi noapte .. toată dimineața: la propriu ::) de la 12 noaptea până la 4.24 când a cântat cocoșul!
Software update așadar pe wifi-ul altora, citez din soț:) La un asemenea update mă așteptam să conducă o mașină, să citească Kant, să recite Shakespeare, sau fie, să renunțe la scutec, să mânânce singur, stuff like that:)
S-a culcat putin mai devreme seara dar era mega obosit, așa că puteam să jur va dormi regulamentar. Wroong!
La 12, fix când am intrat în cameră să ne culcăm și noi, după un pahar de vorbă cu prietenii noștri, s-a trezit. La început am crezut că îl adorm la sân, țac- pac, ca de obicei. Dar nu: era pe o veselie și chiulală maximă.
Ne-am plimbat prin toată vila, peste tot, în brațe nu mai stătea, deci cotrobăia și bântuia in toate direcțiile. Trece o oră, îmi zic: hai că nu poate să mai stea mult treaz. Wrooong, again, Alexa!
Mai trece o oră cu nșpe ture prin cameră și hol, uitat pe cer la lună, la stele. Râsetele lui se transformau ușor-ușor în plânsete pentru mine. La 3,30 noaptea l-a trezit și pe taică-su, care nu prea îl aude noaptea, așa că vă dați seama ce zgomot făcea.
A încercat și el vreo 20 de minute să îl plimbe, și atât am apucat să dorm! Urla că vrea la mine, nu puteam risca să trezească toată casa. Pur si simplu și-a dat un reset și noaptea era zi!
Jur că mai aveam două soluții: să îl plimb cu mașina, dar el se trezește când îl scot din mașină, sau să îl droghez cu Nurofen :)) Din fericire, când a început să cânte cocoșul, la 4.20 a adormit miraculos.
—–
All and all, am avut o vacanță foarte reușită, cu prieteni și oameni buni, cu copii liniștiți. Am fost retrași: doar la plajă/masă și seara în curte. Uneori, două ore de povești seara cu prieteni adulți este tot ce am nevoie ca să mă încarc, și dacă înmulțesc cu mai multe zile, iese rețeta perfectă de vacanță.
Am reușit chiar și să citesc, nu mult vreo 30 de pagini, iar soțul a terminat prefața unei cărți, dar noi suntem mulțumiți! Nu speram să apucăm să citim măcar o pagină.
Am prins curaj că vacanțele cu copii pot fi perfect de imperfecte.
Când ați avut o vacanță cu copiii reușită și nu prea obositoare? Ați citit? Ați dormit pe plajă? Care a fost răsfățul maxim în vacanță?
Leave a Reply