• Acasă
    • Competiţie SuperBlog
  • Alexisme
    • De suflet
    • Viața la țară
    • Păreri
    • Intrebări de oracol
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Activități cu copiii
    • Amintiri din bucătărie
  • Campanii
    • Români care inspiră
    • Campanie de informare pentru părinți
  • Ştiri
  • Concursuri
  • Recomand
  • Despre mine
  • Apariții în media
  • Acasă
    • Competiţie SuperBlog
  • Alexisme
    • De suflet
    • Viața la țară
    • Păreri
    • Intrebări de oracol
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Activități cu copiii
    • Amintiri din bucătărie
  • Campanii
    • Români care inspiră
    • Campanie de informare pentru părinți
  • Ştiri
  • Concursuri
  • Recomand
  • Despre mine
  • Apariții în media
Alexisme
  • Acasă
    • Competiţie SuperBlog
  • Alexisme
    • De suflet
    • Viața la țară
    • Păreri
    • Intrebări de oracol
  • Părinți & copii
    • Ghid în sarcină
    • Activități cu copiii
    • Amintiri din bucătărie
  • Campanii
    • Români care inspiră
    • Campanie de informare pentru părinți
  • Ştiri
  • Concursuri
  • Recomand
  • Despre mine
  • Apariții în media
Home  >  Părinți & copii  >  Viața cu doi copii: de ce m-am temut și cum e în realitate
Părinți & copii

Viața cu doi copii: de ce m-am temut și cum e în realitate

Alexa Stănescu mai 19, 2019 2 copii, cum a fost acasa, frici, temeri, viata in 4 Leave a Comment 441 Views

Mi-a fost greu să mă obișnuiesc cu ideea că voi avea doi copii. Asta pentru că nu înțelegeam cum să mă împart la două suflete, cum le iubesc la fel pe amândouă, cum voi media conflictele dintre cei doi băieți.

Mă gândeam cu groază la nopți nedormite, că o iau de la capăt cu oboseala, cu scutecele, cu alergat după copil prin casă și nu numai, când va avea chef să se ridice în picioare. Dar cel mai mult mă temeam de gelozia dintre frați și că voi avea un favorit.

Cum a reacționat D. când și-a văzut fratele cel mic

Ce vedeți în poză este poziția pe care o ia D. când mi-l cere să își țină în brațe fratele mai mic.

Cu mâna pe inimă vă zic că abia așteptam întâlnirea lor, dar mi-era foarte teamă de mine și de reacțiile de gest reflex. Însă m-am antrenat înainte și l-am lăsat să îl țină în brațe din prima clipă(cu ajutorul meu, firește), i-am spus condițiile de la bun început (toată lumea se spală pe mâini înainte să îl atingă pe bebe, nu îl pupăm pe mâini, nu îi atingem capul), iar el săracul a purtat și mască pentru că era răcit. S-a comportat exemplar și de atunci, au trecut aproape 2 săptămâni și își iubește frațiorul enorm.

Sigur, nu mă îmbăt cu apă rece că nu se vor certa. Ce ar mai fi viața între frați fără certuri și gelozii, fără niște îmbrâncituri pe ascuns, fără furat de jucării, dar acum am încredere în mine, în noi ca părinți că va fi și ușor.

Cum a fost prima noapte acasă cu al doilea copil

Prima noapte acasă cu un copil este ca o beție cruntă în Vamă, din aia de 4 zile și nopți, o durere de cap continuă care nu-ți dă pace dis-de dimineață, de la dormitul iepurește cu teamă să nu pățească ceva copilul și de la trezitul la o oră. Cam așa am simțit și la al doilea copil.

Prima zi acasă am plâns mult. Mă simțeam neputincioasă. Da, așa e cu hormonii ăștia după naștere. Nu-ți dau pace. Și pentru că toată viața ți se dă peste cap e firesc ca și creierul să se panicheze un pic pentru că nu recunoaște nimic din ceea ce se întâmplă, nu are repere după care să se ghideze.

Mi s-a întâmplat la prima naștere, mi s-a întâmplat și la a doua. Unde mai pui și durerea și lipsa de mobilitate cauzate de operație. În prima noapte, a fost haosul de pe lume.. așa cum vedeți în comediile alea cu părinți și mulți copii, la care leșini de râs, doar că eu plângeam pe interior. Asta pentru că D., fusese pentru prima oară separat de mine : 3 zile și 3 nopți cât am stat în spital. Era atât de entuziasmat de fratele său care venise acasă, încât nu știa cum să facă să stea și cu el și cu mine în același timp.

Foto: arhiva personala

Am venit acasă cu gândul clar să dorm cu ambii copii în acelați pat ca să nu fie gelos D., pe fratele cel mic, și pentru ca eu să nu mă trezesc noaptea de n ori și să merg în altă cameră ca să îl hrănesc pe A.  Cum nu eram obișnuiți cu ritmul celui mic (când doarme, cât doarme, când mănâncă), iar entuziasmul și curiozitatea lui D. dădeau în clocot, era haos. La 11 noaptea am avut prima tentativă să-i adorm. Dar plângea cel mic. După ce l-am liniștit pe el, a început D., care nu voia să se culce. Apoi s-a trezit iar cel mic și logic și D., de la plânset.

La 1 noaptea eram deja exasperată:

-Mami, de ce nu tace bebe? Vreau să dorm ! 

Cu chiu cu vai am trecut peste prima noapte. Din fericire am avut lângă mine prieteni care mi-au fost alături, și m-au susținut

Apoi, a doua zi totul s-a schimbat radical. Ca prin magie, sau nu știu cum să explic. Parcă toate lacrimile mele nu fuseseră în zadar.  A. a început să doarmă mult, și ziua și noaptea, și mă trezea doar de 2 ori pe noapte ca să mănânce, ceea ce vă zic, este parfum, lux, ce să mai!

Și așa a ținut-o o săptămână jumătate, până ieri, când cred că icterul s-a terminat, deci doarme mai puțin, în schimb au intrat în scenă… colicii. Și plânge sărăcuțul, mă doare sufletul când îl văd ziua cum se chircește. Noaptea capul îmi crapă de durere pentru că mă trezește să mănânce și la 0 oră.

Dar acum știu că totul va fi bine într-un final. Că vor fi reprize bune dar și unele mai puțin reușite. Mă bucur de o nouă minune în viața noastră, nici nu știu de ce mi-a fost teamă. Îi văd pe amândoi și mă bucur că se vor juca împreună când mai crește cel mic, că D. are mare grijă de el și că îl protejează, fără să simtă povara fratelui mai mare care TREBUIE să fie cel mai isteț sau care să cedeze mereu. Mi-a fost teamă ca D. să nu se maturizeze prea repede. Să nu simtă că ieri era cel mic și acum el e brusc copilul mare al familiei care nu mai are voie să se joace sau să se prostească și care trebuie să stea drepți și să facă liniște pentru frățior.

Mă bucur când văd cât de diferiți sunt și sunt extrem de curioasă în fiecare zi să mai învăț ceva nou despre A.

La tine cum a fost adaptarea de la unul la doi sau mai mulți copii și mai ales, cum e după câțiva ani?

Previous Article Uitasem câtă dependență provoacă un bebeluș!
Next Article #VotezPentruCopiiiMei

About Author

Alexa Stănescu

Bună! Sunt Alexandra Stănescu și cred că măcar în treacăt m-ai auzit la Europa FM, în ultimii 11 ani. Dacă ți-a plăcut articolul, lasă-mi te rog un comentariu și dacă vrei să dai vestea mai departe cu un share. Multumesc

Leave a Reply

Anulează răspunsul

Abonează-te!

Înscrie-te aici cu adresa de e-mail ca să primești articolele noi::

My Social Media

Postări populare

  • Nu am așteptări de la 2021, cer doar sănătate pentru familia mea și prieteni decembrie 31, 2020
  • Cât de grea este întoarcerea la muncă pentru mame, dar și pentru copii ianuarie 20, 2021
  • darius, cuvinte, scris, caiet
    În vacanță păstrăm același program pentru copii: teme și culcat devreme? decembrie 29, 2020
  • Profesorii au voie să fumeze în timpul orelor online? ianuarie 17, 2021

Caută prin taguri

#EpicTalk Alexisme amintiri amintiri din bucatarie bebelusi cadouri cafea carti copii copil covid 19 covid19 Craciun de partea cealalata a baricadei Diana Stanculeanu educatie timpurie Eugenia Dobrescu frati Gasca Zurli idei iubire neconditionata jucarii loc de munca mama Mirela Retegan moda pandemie parenting parinti Pineberry poveste profesori reduceri sarcina scaun auto scoala online sfaturi siguranta copii spectacol spital targ un chef si jumătate vacanta weekend work at home moms

Instagram

alexa_stanescu

Mi-aș dori ca ziua să aibă 30 de ore dintre car Mi-aș dori ca ziua să aibă 30 de ore dintre care acestea 6 să fie secrete, doar ale mele ca să citesc: să învăț despre mine cum@pot fi mai bună, cum să îmi ințeleg si ajut copiii, apoi să călătoresc. 

Vai cât aș citi cu multe cafele, ceaiuri și vin  lângă☕️🍷pentru că desigur cele 6 ore s-ar împărti dimineața, prânz și seara. 

 Tu câte ore ai vrea să aibă ziua ca să îți ajungă să citești tooot ce ai în bibliotecă și in cosul de la cumpărături al librăriilor digitale? 

#decitit #cărțibune #readingtime📖 #mombloger #mamadebaieti #bookstoread #metime #teatimeandbooks
Cam așa arată vision board-ul meu pe anul 2021. Cam așa arată vision board-ul meu pe anul 2021. Ieri am petrecut 4 ore care mi-au mers la suflet alături de @cristina.otel si alte 10 tipe misto. 
Asteptam din decembrie workshopul ca să mă ajute să îmi fac putină ordine in cap si să găsesc claritate pentru anii ce urmează. Small steps este unul dintre secrete❤️
Thanks, Cristina pentru o zi valoroasă cât să îmi ajungă toooot anul. 
I’m addicted to vision boards, de acum voi face in fiecare an și vă recomand să faceți ghidat de cineva, prima oară. Altfel riscați să vreți prea multe și să fiți dezamagiți când nu le obțineți. 

.
.
. 
#wordof2021 #cuvantulanului #rabdare #bepacientwithyourself #bepacient #airabdarecutine #visionboard2021 
#mombloger #reallifegoals👑 #lifecoaches
Vine o vreme când baby proofing the house înseam Vine o vreme când baby proofing the house înseamnă să dormim toți pe jos, să mâncăm pe jos, in fine, orice să facem pe jos și să încuiem toate camerele. 🤦‍♀️ 
De ceva vreme ne gândim să mutam canapeaua pe care se urcă si ajunge la fereastră. 
Azi a descoperit masa si se urcă pe nesimtire pe scaun si apoi pe masă. Râzând cârcotaș, cum altfel?! 
As lua scaunele, masa, canapeaua, biblioteca, ah si wc-ul ( si pe ala îl călăreste ca să traga apa non stop) și le-aș inchide undeva, că sunt periculoase și noi o să levităm🤦‍♀️ La bucatarie ce să mai zic, că nu m-am gândit să pun ușă! 
Serios, sper să îi treacă repede fazele@astea. Frati-su a fost un îngeraș🤩🤷‍♀️

Si copilul tău e așa? Goe plin de șotii? 

#kidslife #playingkids #momlife #mombloger #lifewithkids #tantrums #exploringkidsplay #lifeisajourney🌏 #weekendwithkids
Triada fără de care nu știi cum ai trăit până acum ca FEMEIE: 

🙅‍♀️Mașina de spălat vase : Piei, satană:) 
-Vai, dar mie nu îmi trebuie pentru că oricum trebuie să clătesc vasele înainte să le pun înăuntru! 

🙅‍♀️Uscător de rufe: 

-Vai, dar mie nu îmi trebuie pentru că le întind afară, să miroasă frumos!

🙅‍♀️Mașina cu cutie de viteze automată: 
-Vai, nu sunt șofer adevărat dacă nu amestec vitezele în cutie sau nu stau cu piciorul pe ambreiaj, să simt domle când schimbi viteza! Sooo wrong! 😆

Nu, nu am apăsat încă stângul pe frână și sper să nici nu o fac. Mi se pare fascinant cum reușesc să îmi controlez mișcările (mai puțin plecarea de pe loc, acolo mereu dau să schimb în a doua), dar am remarcat ceva mișto despre creier: atunci când fac o altă acțiune la care sunt atentă, (gen vorbesc cu cineva din mașină), creierul intră pe automat, nu se mai concentrează pe NEschimbat viteze și automat vrea să apese un ambreiaj și să bage în a doua viteză. 

Am dreptate, sau nu ? 

Cine a condus o automată și gândea ca mine? Nu e viața minunantă cu cutie automată? Na că am făcut și o #poezie:)
Vine D. după prima oră, in așa zisa pauză: -M Vine D. după prima oră, in așa zisa pauză: 
-Mama, îmi trebuie o șosetă albă și niste orez pentru ora de abilitati practice, dar nu azi. 
Trec 2 ore: 
-Mamaaa, îmi trebuie șoseta aia ACUM! 
-Au zis că nu e azi ora! 
-Am gresit! 
Nu am șosetă albă, decât de bebelus, cica nu e bună. 
Găsesc această șosetă, asta e, va face un om de zăpadă gri, e mai original. 🤪
Ps: eu eram jos cu frati-su, el la etaj: 
- Imi trebuie și niste orez. 

-🤬🤯🤯, zic eu ! Urc scarile cu 11 kile de micul Blond in brate. 
Cobor.
-Si niste sfoară! 

-🤬🤯🤯😳

Urc.. cu aceleasi 11 kile in plus. 
-Acuarele si foarfecă am eu, stai liniștită. 😆

Rezultatul.. in poza🤦‍♀️ 

Ai pățit și tu la fel la orele de AVAP?🤣☺️🤷‍♀️
.
.
.
.
#scoalaonline😩😩 #avappregatitoare #diyskids #omdezapada⛄ #momfromhome #mamadebaieti
Prima zi s-a trezit la timp. 🙏🤷‍♀️Nu s Prima zi s-a trezit la timp. 🙏🤷‍♀️Nu stiu cum am reușit acest miracol, sper să țină. In altă ordine de idei, dacă eram elevă și aveam mintea de ACUM, tare m-aș bucurat să mă pot cuibări in casă, și să fac școală. Sincer, vă zic. Bine, m-as fi trezit cu 5 minute înainte de oră, clar, dar mi-ar fi plăcut să nu ies în frig, să mă imbrac doar cu o bluză, in rest să stau in pijama, să am un ceai lângă mine. Copiii nu înțeleg confortul acesta, iar noi adultii profităm prea mult de canapea on a working day🤪 
Cum a fost prima zi de scoală online după vacanță, in care paradoxal zăpada îi cheamă la joacă? 

.
.
.
#aînceputșcoala #schoolislive #scoalaonline #scoalacasa #conformcasa #mombloger #mamadebaieti #amintiridincopilarie
Aș putea continua titlul cărții: De ce bea mami Aș putea continua titlul cărții: De ce bea mami, înainte de ora 18?/ De ce bea mami și tati nu? De ce bea mami vin? Etc. Iar răspunsuri sunt muuulte: pentru că are nevoie să se adune, să-și audă gândurile, să fie liniște, să se răsfețe, you name it! Pentru că vrea să se simtă un adult, basically😉☺️ Am descoperit cartea acestei blogerite din Scotia și o savurez cu mult umor. Just what any mother needs!
.
.
.
#mombooks  #whydoesmommydrink #carteaserii #chillingmom #pahardevin #lagurasobei🔥🍷 #havingadrink #mommoments❤️ #metime
Am fost la întâlnire cu fetele, și am apucat să mă pozez tot acasă acum când am ajuns.. pentru că voiam să vă zic că iubesc acesti cercei și mi-am dat seama că nu am mai purtat cercei de câteva luni bune și mi s-au astupat găurile:)) semn clar că trebuie să insist cu cerceii prin casă deși micul Blond mă trage de ei! 

Când erau copiii mici ce nu puteați purta? Cercei sau lantisor? 
.
.
.
#girlsdayout #happyday #havingfun #momlife #metimewiththegirls #metime #weekendmood❤️
Mai multe... Follow on Instagram

Calendar

mai 2019
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
« apr.   iun. »

Arhive

© Copyright 2014. Theme by BloomPixel.
Acest website folosește cookies: Aflați mai multe.