Când o să dorm? Cum o să pot mânca în liniște? O să mai am liniște vreodată? De ce tot plânge bebelușul? Unde e viața mea de până ieri? Voi mai fi la fel? O să mai am prieteni?
Toate aceste întrebări și multe altele trec prin mintea unei femei care abia a născut și suferă de o formă de depresie post natală: fie ea ușoară sau nu. Aparent pot părea întrebări egoiste, sau fără sens, când societatea îți bagă în cap că trebuie să radiezi de fericire după ce naști, că totul e minunat, că îți iubești instant copilul și că nu vrei să te despați de el.
În realitate este chiar pe dos. Te cuprinde o panică mostruoasă pentru că nu știi cum să dormi un pic și cum să ajuți puiul de om care e complet dependent de tine.
Îmi amintesc clar dimineața după prima noapte a lui D. acasă. Stăteam în dormitor, în pat, și nu înțelegeam unde s-a dus libertatea mea de a merge la baie singură când aveam nevoie sau de a dormi, de a mânca, de a deschide televizorul când am chef sau de a vorbi la telefon. Am simțit un gol în stomac și o săgeată în inimă. Prin cap îmi treceau doar idei de genul: Viața ta nu va mai fi la fel și ce nasoală va fi!
La știri, în aceeași seară a fost prezentat un caz al unei femei care abia născuse și se aruncase împreună cu bebelușul de la etaj, pentru că suferea de depresie și nimeni nu a văzut semnele. Soțul meu, care era lângă mine pe fotoliu a tresărit și m-a întrebat: Dar tu te simți bine, da? Ce puteam spune? Credeam că da, însă am avut nevoie de câteva săptămâni și de sprijinul a sute de mame necunoscute, dar cu care împărtășeam depresia post natală. Pe aceste mame le-am cunoscut pe grupul #La Primul bebe și le mulțumesc pe această cale pentru încurajări și cuvintele potrivite.
Acum, la al doilea copil, mă tem din nou de depresie. Nu înseamnă că dacă am mai avut un copil nu pot să mă panichez, iar când al doilea sosește acasă și ne răvășește iar viața. De data asta sunt alte frici dar sunt acolo, încolțite în cap, abia așteaptă să iasă la iveală.
Campanie de conștientizare
În viața reală, depresia post partum este un subiect tabu sau tratat prea ușor. Dacă nu vorbim despre depresie nu înseamnă că nu există sau că va dispărea. De aceea, grupul La Primul Bebe care găzduiește virtual zeci de mii de mame din țară și de peste hotare, a decis că oamenii din jur trebuie să știe că mamele se confruntă cu această depresie care uneori se adâncește foarte mult, dacă e ignorată.
Nici nu vă imaginați ce povești incredibile spun mamele care au trecut prin aceste clipe grele, multe, singure. Un cuvânt sau o mângâiere la momentul potrivit pot alina durerea si panica unei proaspete mame.
Trebuie doar să știe că esti lângă ea: sot, bunică, mamă, mătușă, prietenă.
”DEPRESIA POSTNATALĂ EXISTĂ!”
Alătură-te campaniei La Primul Bebe și fii vocea mamelor care nu au puterea să vorbească pentru ele!
Începând de luni 22 aprilie și până duminică 28 aprilie, dăruiește poza ta de profil acestei cauze. Fă-ți o poză alb-negru în care ții un mesaj, scris de mână, pe o foaie de hârtie și seteaz-o ca poză de profil. Campania are doar 5 mesaje din care poți alege pe acela care rezonează cel mai mult cu tine.
Este nevoie doar să dai JOIN EVENT și să îți inviți și prietenii pentru a răspândi vestea.
Statistici
Depresia postnatală este o tulburare psihică întâlnită frecvent la mame, însă în România încă este un subiect tabu, rușinos, inexistent. La nivel mondial, 80% dintre femei trec prin ”baby blues” după naștere, iar 15-20% dintre nașteri sunt urmate de depresie postnatală.
LaPrimulBebe își dorește să fie vocea mamelor care nu au puterea să vorbească pentru ele. Prin campania ”Depresia Postnatală Există!” ne dorim să creștem conștientizarea întregii societăți: gravide, viitoare mame, mame, soți, bunici, prieteni fără copii, angajatori asupra incidenței și modului de manifestare a depresiei postnatale, dar mai ales pentru a combate stigmatizarea și minimizarea trăirilor firești și naturale ale mamelor. Mamele respectate, văzute, auzite, înțelese și sprijinite cresc copii la fel!
Leave a Reply