Din seria AHA moments care au venit după ce am născut, m-am trezit că repet aceleași indicații și directive administrative pe care părinții mei, in special mama mi le dădea mereu când eram mică și de care mă durea în cot. Nu știu cum fac, dar acum, adult părinte fiind, oricât aș vrea, tot îmi ies pe gură vorbe pe care le-aș înghiți imediat.
Sunt o mamă semi-relaxată, mă autodenunț. De unele obiceiuri verbale proaste am scăpat, de altele nu. Le-am moștenit și încerc să mă tratez. SO Help!
La unele am găsit soluții, la altele încă nu, și vă cer ajutorul.
So,
Pe primul loc la noi în casă este:
1. Pune-ți papucii în picioare!
Parcă o aud pe mama: O să îți bat cuie în papuci!:))
Urmează:
2. NU mai țipa / vorbi tare:
Atunci când începe să cânte ca Gasca Zurli zici că a înghițit un microfon și o boxă! Degeaba îi tot zicem să vorbească mai încet. Nimic!
3. Spală-te pe mâini!
De câte ori pe zi o ziceți? Hai mărturisiți!
4. Hai la masă!
Copilul fie se joacă la el în cameră, fie se uită la tv sau face orice altceva și nu te aude, pur și simplu.
5. Îmbracă-te!
Fix când te grăbești cel mai tare atunci parcă se mișcă în reluare, nu-i așa? Și mai vrea un pahar de apă.
6. Descalță-te când intri în casă!
Din fericire, aici a mai înțeles, dar încă ne mai confruntăm cu situația când e prea entuziasmat că a ajuns acasă!
7. Fă curat în cameră / Strânge jucăriile că ți le arunc dacă nu ai griijă de ele!
Cred că aici toți părinții sunt de acord! Pe câte Lego ați călcat? De câte jucării nu v-ați împiedicat și v-ați lovit la degețelul mic de la picior și ați înjurat în gând? La noi se întâmplă aproape zilnic să mai am cîte o răbufnire, asta de când a început să crească și a depășit 4 ani. Le mai strânge când îi zic, dar contează tonul, să nu fie unul certăreț, ci mai degrabă: vai, nu cred că mai știi să le pui la loc! Works like a charm. Thanks, Mirela Retegan.
8. Hai acasă / de la locul de joacă/ din parc/ de la o petrecere sau LA grădiniță !
Al meu se obișnuiește greu într-un loc nou, dar și după o oră- două, nu mai vrea să plece acasă! Dar NU îl ameninț niciodată că îl las acolo (mi se pare stupid să bagi frica în copil, și apoi se va învăța că oricum minți). Îi mai dau un termen limită pe care îl las să îl aleagă el, rezonabil: Mai stăm 5 sau 10 minute și plecăm? Și apoi de cele mai multe ori funcționează pentru că el a ales, nu i s-a impus să plece când a vrut părintele, așa brusc. ATENTIE: NU va funcționa de fiecare dată!
9. Scoate mâna din gură/ nas
Recunosc, că mă scoate pe mine din sărite când îl văd cu mâna în nas și apoi alerg după el să se spele. Am încercat și varianta pasivă, dar nu funcționează. Any ideas? Fără ardei iute, vă rog!
10. Nu vorbi cu mâncare în gură!
Fraza asta i-o spun de fiecare dată subliniind că se poate înneca. Asta e motivul, nu că nu se cade și nu e frumos. Nope, nu prea înțelege, din păcate, dar mai insistăm.
Recunosc însă cu mândrie că am și fraze celebre pe care NU le folosesc, și mă bucur. De exemplu, nu zic niciodată Fii cuminte, să fii cuminte, mănâncă tot din farfurie sau te bat. UN copil NU are cum să fie cuminte pentru că prin definiție se joacă și va face prostii. ȘI cu mâncatul.. well, nici noi nu mâncăm tot și de ce aș contoriza la gramaj tot ce mănâncă?! Mai bine să nu îl bat la cap, și atunci va mânca liniștit, fără presiune. Cât despre amenințările te bat dacă nu faci nu știu ce, niciodată mi-au ieșit pe gură.
Astea sunt frazele mele celebre, pe unele le-am rezolvat, altora încă nu le fac față.
Leave a Reply