În județul Argeș, zona Rucăr, mai exact la Centrul Casa Castorului, puteți veni cu familia pentru a afla totul despre castorii din România, într-un spațiu interactiv și foarte interesant. Nu este un muzeu, ci un loc în care copiii văd filmări făcute noaptea cu camere cu infraroșu în care se văd cum lucrează castorii pentru a construi baraje. Cum rod un copac, ce mănâncă, care e diferența dintre un castor și o vidră sau un capibara – toate prin filmulețe dar și obiecte palpabile: bucăți de lemne roase de castori, rumeguș lăsat în urmă și multe altele.

Dacă ar fi să rămâneți cu două lucruri despre castori în minte din acest articol care să vă facă să mergeți în vizită la Casa Castorului ar fi faptul că sunt supranumiți arhitecții sau inginerii naturii și sunt specii umbrelă. Vă explic mai jos în articol, de ce.

Educația prin curiozitate este unul dintre elementele care stă la baza învățării iar dacă veniți aici cu copiii într-un weekend veți pleca mult mai bogați ( a se citi informați).

Noi am vizitat centrul recent, la invitația Fundației Conservation Carpathia, cea care a înființat spațiul educațional cu sprijinul Comisiei Europene prin programul LIFE+ și al Fundației Arcadia. Este primul dintr-o rețea de centre de vizitare pe care Fundația Conservation Carpathia o construiește în comunitățile din jurul Munților Făgăraș. Astfel se vrea dezvoltarea infrastructurii de vizitare a viitorului Parc Național Munții Făgăraș. Mai puteți vizita și Casa Zimbrilor. Detalii mai jos în articol.

Drumul până la Casa Castorului este foarte plăcut iar odată ce ai ajuns în județul Argeș peisajul este spectaculos. Partea bună pentru noi adulții este că de la un punct încolo nu mai este semnal de telefon. O binecuvântare pentru că astfel putem savura locul pe deplin și cel mult îl pozăm doar pentru noi. De la București este un drum de maximum 2 ore și jumătate- trei ore.

Program de vizitare Centrul de Vizitare Casa Castorului este deschis:

Luni – Duminică
10:00 – 17:00

Pauză de masă
12:00 – 13:00

Prețul biletului 10 lei adulți, 5 lei copil*

*Tariful se aplică copiilor cu vârste între 5-17 ani

Locuitorii comunei Rucăr au accesul gratuit.

Castorii dispăruți complet din România în jurul anilor 1830 au fost reintroduși în natură în Argeș, în 1998

Am avut alături de noi un ghid, Liviu, un om pasionat de viața acestor animale, de natură în general, care este plin de povești. „Vin săptămânal aici în zonă, de la Brașov și mereu descopăr ceva nou, ce n-am mai văzut, în aceleași locuri”, spune Liviu. Se implică în programe educaționale prin care copiii din zonă stau departe de telefoane și în natură și îi inspiră să iubească ce au în jur.

De la el am aflat că au fost reintroduși în natură castorii în România pentru că dispăruseră complet în secolul al XIX-lea.

“În trecut castorul era denumit breb. De aici și multe nume pe care le știți, locuri sau nume de familie: Brebenel, Brebeanu, Breb. Există un sat Brebu aici în Dâmbovița, peste deal sau lacul Brebilor. În maghiară se numeste hod. Și de aici nume ca Hodac, Hodor, Hodorei. În jurul anilor 1825-1830, castorii au dispărut complet din țara noastră”, spune Liviu.

„Am adus castorii în sud-estul Munților Făgăraș, în primul rând pentru că n-ar fi putut să treacă singur, n-ar putea să treacă bariera Munților Făgaraș. Deși mai există câte un temerar care încearcă să mai treacă culmi, dar ar fi fost greu să atragă o populație mai mare în zona de sud și atunci i-am adus noi. Al doilea motiv pentru care i-am adus, și de fapt e cel mai important, e faptul că ei sunt creatori de biodiversitate. Acolo unde creează aceste baraje, avem certitudinea că vor beneficia de habitatele nou create cu multitudine de alte specii. Tocmai de asta spunem despre ei, cât și despre zimbrii, că sunt specii cheie și specii umbrelă. Dacă ne gândim la o specie cheie, ar trebui să ne gândim mai simplu, să ne imaginăm o arcada, o piatră de temelie. Dacă luăm piatra de temelie se distruge toată arcada. Ei bine, dacă avem castori, avem certitudinea că acolo avem multe, multe alte specii. Dacă nu mai avem castori, încet, încet, o serie de specii dispar pentru ca nu mai au un habitat propice”, spune Liviu, ghidul nostru.  

De ce a dispărut castorul din România?

„În primul rând din cauza vânătorii, principalul motiv fiind, blana, dar și carnea și mai ales castoreumul. Aceasta este o substanță cu care ei își marchează teritoriu și care conține mosc. Moscul nu are un miros atât de puternic el în sine, cât are proprietatea de a fixa orice alt parfum pe o suprafață o perioadă mai lungă de timp, atunci nu se putea sintetiza, acum se sintetizează din fericire”, povestește Liviu.  

„Începând cu 1998, între 1998 și 2003, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din Brașov a adus 184 de castori în România de la Bavaria din Germania pe care i-au eliberat pe Olt, pe Mureș și pe Ialomița. În 2019, populația era estimată la peste 2.000 de exemplare, ceea ce înseamnă că această reintroducere a fost un succes. Și tendința lor este de a migra către amonte pe afluenți, deci din râurile mari din aceste râuri, Argeș, Mureș, Olt, și Ialomița. Au migrat pe afluenții lor către amunte, unde au început să fie mai vizibili prin construirea de baraje, pentru că asta știu ei să facă mai bine”, spune ghidul nostru.

Acest baraj a fost construit în 17 zile de 2 castori. Este primul filtru al Dâmboviței, ne-a spus Liviu.

„Castorii construiesc barajele în primul rând pentru a se proteja de prădători. Ei sunt niște animale semiacvatice și acolo se simte în siguranță. Unde au apă mai mare se simt în siguranţă. Ideea e că ar avea nevoie de minim 60 de centimetri adâncime a apei pentru a fi în siguranță.

Alt motiv pentru care fac aceste baraje este pentru a-şi crea acces la zonele cu hrană. Apropo de asta, sunt 100% vegetarieni. Este o informație foarte importantă de reținut, pentru că se confundă adeseori cu vidra sau sunt informații eronate cum că ar mânca pește sau alte viețuitoare. Nu mănâncă carne, în niciun caz”, a povestit ghidul nostru.

Castorii sunt arhitecții naturii, sau inginerii naturii

Castorii își construiesc casele ca oamenii, cu mai multe camere cu scopuri diferite: dormitor, bucătărie.

Cei de la fundația Conservation Carpathia au grijă ca acestor castori să le fie bine în natură îi urmăresc cu câteva camere amplasate în locuri cheie unde știu că ei au adăpost și unde construiesc baraje. De altfel, așa au filmat și documentarul Arhitecții Naturii care a rulat la Muzeul Țăranului Român iarna trecută.

Despre castori, fun facts:

• Primul mit pe care trebuie să îl demontăm este că nu fac rău castorii și în niciun caz barajele construite de ei nu dăunează. Vezi exemplul recent când autoritățile au spus că ei, castorii ar fi vinovați de dezastrul de la salina Praid. Din cauza barajului făcut de ei. Fals, spune ghidul nostru: în acea zonă, de la Salina Praid, nu găsești castori în amonte.

• Castorii pot să își țină respirația sub apă 12 minute.

• Ochii castorului au o a treia pleoapă, sub forma unei membrane transparente, care îi ajută să vadă sub apă.

• Fac pui o dată pe an, iar frații mai mari preiau din sarcinile mamei, contribuie la construind barajul și casa.

• Coada castorului are triplu rol: să îl ajute să înoate, să se spijine când se ridică pe picioare și cară și mai are rolul de a se proteja: atunci când vede un prădător lovește tare cu coada în apă ca să îi sperie.

• La 2 ani și jumătate pleacă și își întemeiază o familie în amonte.
• Dinții castorilor nu sunt albi, ci portocalii pentru că la suprafață au un strat de fier ca să îi ofere rezistență.

• Poți aprecia vârsta unui castor după poziția lui în apă. Castorii adulți își țin doar capul la suprafață, restul corpului fiind scufundat.

Ce mai poți vizita în Munții Făgăraș

Centrul Casa Zimbrului, care se află pe Str. Teracota – DJ734 148, sat Voinești comuna Lerești, jud. Argeș.

• Ture de observare și înțelegere a naturii (poți apela la un ghid local, te poți caza într-un observator de animale sălbatice);
• Drumeții pe traseele montane;
• Gustă rețetele din zonă la un punct gastronomic local;
• Pentru o experiență culturală, cazează-te la una dintre pensiunile și casele de oaspeți din jurul Munților Făgăraș;
• Poți opri la centrele de vizitare dezvoltate de Fundația Conservation Carpathia în jurul Munților Făgăraș: Centrul de Vizitare Casa Castorului, Centrul de Vizitare Casa Zimbrului, inaugurat în aprilie 2025.
• Poți lua pentru acasă produse realizate în zonă, astfel încât să contribui la dezvoltarea producătorilor locali.

Despre Fundația Conservation Carpathia

Fundația Conservation Carpathia a fost fondată în anul 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor și cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale, din bani privați și publici.

Fundația are ca scop ca, în cele din urmă, proprietatea terenurilor lor să se întoarcă în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național.

Barbara și Cristoph Promberger, un neamț și o austriacă, el silvicultor, ea biolog, au venit în România în 1990 pe urmele populației de lupi din pădurile montane. Au decis să se stabilească în țară și să contribuie la protejarea naturii. Din 2009 conduc Fundația Conservation Carpathia în care au investit până acum 100 de milioane de euro pentru a crea un Parc Național care să cuprinsă situl Natura 2000 Munții Făgăraș, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Leaota, formând un total de peste 250.000 ha.

Principalul finanțator este un elvențian antreprenor care a decis să doneze o mare parte din avere pentru a proteja natura.

Barbara și Cristoph Promberger recunosc faptul că ar fi trebuit să comunice mai bine scopul lor pentru că în lipsa de informații au fost alimentate teorii ale conspirațiilor. Oamenii au început să spună că vor să taie păduri, să facă pârtii de schi. Dar adevărul nu l-a crezut nimeni, că vrem să protejăm pădurile, pentru că era neobișnuit”, spun cei doi în interviul acordat pentru realizarea albumului „Întâlniri memorabile prin Munții Făgăraș”.

Este un album cu povești despre oamenii locului care iubesc munții și care reușesc să se dezvolte chiar și în zone mai îndepărtate.

„Albumul include poveștile unor oameni care păstrează tradiții românești vii, cum ar fi Angela Lungociu, care administrează vâltorile din Lisa și care a primit titlul onorific Tezaur Uman Viu, acordat celor care păstrează și transmit, prin talent și efort, un element de patrimoniu cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Poveștile din album includ și mărturiile unui opincar tânăr care duce meșteșugul mai departe, ale unei bibliotecare care are obiceiul de a ține șezători pentru copii în Avrig, ale unei femei rapsod cu cântece moștenite din părinți, ale unui primar care protejează fagii seculari din preajma comunității sale, ale producătorilor locali, dar și ale antreprenorilor care au pus în mișcare afaceri sustenabile în satele lor”.