Un raport de cercetare foarte amplu pe 8.000 de liceeni din 60 de licee din București arată că 1.600 dintre adolescenți între 15 și 16 ani au vapat pentru prima oară până la vârsta de 13 ani. Raportul Planet Youth 2024-2025 arată nu doar obiceiurile tinerilor bucureșteni, de consum de țigări, droguri, alcool sau țigări electronice, ci face și o corelare între relația pe care aceștia o au cu părinții lor. Cu cât părinții știu mai multe despre viața copiilor lor, unde sunt, ce fac, care le sunt prietenii, cu atât scade riscul de a se apuca de țigări, alcool și droguri. Sigur e un ceva aparent firesc și spus de nenumărate ori, dar acum este și dovedit prin chestionare.

De asemenea, raportul conține și modelul folosit de Finlanda prin care a scăzut considerabil consumul de substanțe interzise minorilor: țigări, alcool, țigări electronice sau droguri.

„Aveam toate «ingredientele» unei strategii clasice: campanii care spuneau tinerilor să spună nu drogurilor, legislație restrictivă, centre de tratament. Și totuși, problema creștea. Ne-am dat seama că abordarea era greșită. Copiii știau că drogurile sunt periculoase – nu aveam o problemă de informare, ci una de mediu și de responsabilitate. Noi, ca adulți, ca societate, nu le ofeream un cadru care să-i țină departe de consum. Așa a luat naștere modelul Planet Youth, care se bazează pe trei piloni esențiali”, a spus Jón Sigfússon, fondatorul Planet Youth în cadrul prezentării raportului.

Tinerii au răspuns la întrebări legate de stilul lor de viață, de familie, cât timp petrec zilnic cu familia, dacă fac vreun sport, sau alte activități, cu ce își ocupă timpul liber dar și presiunea socială pe care o simt cu gașca.

„Studiul subliniază și faptul că obiceiuri aparent minore, cum ar fi utilizarea țigărilor electronice, sunt deseori trecute cu vederea, dar pot deveni factori favorizanți ai consumului de substanțe. Timpul petrecut cu familia, sprijinul emoțional, sentimentul de apartenență – toate aceste elemente influențează deciziile adolescenților”, spune Cosmina Simiean Nicolescu, Directorul General al DGASMB.

Pe scurt, cifrele raportului Planet Youth pe care îl poți consulta mai jos în articol.

• 29% dintre tinerii chestionați chiar primesc alcool de la un membru al familiei
• 17% dintre tinerii intervievați au vapat prima oară / au folosit țigară electronică până la vârsta de 13 ani
• 87% dintre părinți știu unde sunt copiii lor seara
• presiunea grupului: 14 % dintre tinerii bucureșteni simt presiunea găștii că trebuie să fumeze și 6% să vapeze ca să se integreze.

Raportul „Planet Youth 2024 –2025”, a fost publicat de Primǎria Municipiului Bucureşti, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).

Raportul are 80 de pagini și a fost prezentat săptămâna trecută de Primăria Capitalei. Arată o imagine mai reală și în profunzime a consumului de droguri, de alcool, de țigări electronice în rândul adolescenților din București, cu vârste între 15 și 16 ani. Chestionarul a fost aplicat în intervalul octombrie-decembrie 2024. Chestionarul a fost aplicat în timpul orelor de curs. Participarea a fost voluntară, iar elevii au fost liberi să răspundă la chestionar în întregime sau parțial, să sară peste orice întrebare au dorit şi să se răzgândească oricând dacă nu vor să mai participe.

Îngrijorător este că până la vârsta de 13 ani sau mai mici, 17% dintre ei au vapat, majoritatea fiind fete, 5% dintre copii au fumat zilnic, 18% au fumat o dată.

De asemenea, la capitolul consum „băuturi fabricate în casă”, Bucureștiul prezintă o rată de consum semnificativă (44%), 36% dintre elevi au încercat alcool la 13 ani sau mai puțin, 36% beau alcool acasă și 29% chiar primesc alcool de la un membru al familiei.

68% din elevi au consumat alcool de-a lungul vieții, 37% s-au îmbătat cel puțin o dată, 39% dintre respondenți au fumat, 45% au fumat țigări electronice, 7% au consumat canabis, 4% somnifere sau tranchilizante, 2% etnobotanice, 1%  ecstasy, cocaină, amfetamine, catinone, spice – minim o dată în viață.

Interesant este faptul că în privința timpului liber, 30% dintre elevi spun că au stat afară după miezul nopții o dată sau de mai multe ori în ultima săptămână. În același timp însă, elevii spun că 87% dintre părinți știu unde își petrec seara copiii lor și 55% stabilesc reguli clare despre când adolescenții ar trebui să fie acasă seara.

Corelarea făcută în acest raport confirmă ceea ce cu toții bănuiam: cu cât știi mai multe despre viața copilului tău, cu cine petrece timpul, cine sunt prietenii lui, când și unde iese în oraș, cum îl îndrumi la activități extrașcolare sau cât timp petreci cu el în weekend, cu atât șansele scad ca el să consume substanțe interzise de orice fel. Relația dintre părinte și copil este esențială și atunci când el crește.

Iată un exemplu cu explicații:

Alt exemplu: Este mai scăzut procentul elevilor care spun că petrec timp cu părinții în weekend și s-au îmbătat în ultima lună, au fumat țigări sau au vapat, față de procentul elevilor care petre rareori sau aproape niciodată timp cu părinții lor. Adică doar 15 % dintre elevii care petrec timp cu părinții s-au îmbătat în ultimele 30 de zile, spre deosebire de 28% dintre elevi care petrec rareori sau aproape niciodată timp cu părinții în weekend.

De asemenea, raportul arată presiunea la nivelul găștii: copiii se simt presați să bea alcool, să fumeze țigări sau să consume canabis ca să simtă că se integrează.

Soluții – Modelul de Prevenire Islandez

Raportul prezintă situația Islandei care “în anii 1990, Islanda s-a confruntat cu provocări semnificative legate de consumul de substanțe în rândul adolescenților, situându-se pe unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa pentru consumul de alcool, tutun şi droguri, conform Proiectului European Şcolar privind Alcoolul şi Drogurile (ESPAD)’”.

„Aveam toate «ingredientele» unei strategii clasice: campanii care spuneau tinerilor să spună nu drogurilor, legislație restrictivă, centre de tratament. Și totuși, problema creștea. Ne-am dat seama că abordarea era greșită. Copiii știau că drogurile sunt periculoase – nu aveam o problemă de informare, ci una de mediu și de responsabilitate. Noi, ca adulți, ca societate, nu le ofeream un cadru care să-i țină departe de consum. Așa a luat naștere modelul Planet Youth, care se bazează pe trei piloni esențiali”, a spus Jón Sigfússon, fondatorul Planet Youth în cadrul prezentării raportului.

• Primul pilon este utilizarea datelor reale, colectate direct de la adolescenți, an de an. Nu întrebam doar cât de mult beau sau fumează, ci în ce mediu trăiesc, cum sunt relațiile cu părinții, dacă au activități recreative, cum își petrec timpul liber. Doar așa putem înțelege ce anume duce la consum și ce poate fi schimbat. Fără aceste date, orice politică e doar o presupunere.

• Al doilea pilon este implicarea comunității. Schimbarea nu poate veni exclusiv de la autorități centrale. Am lucrat direct cu municipalitățile, cu școlile, cu părinții și organizațiile locale. Acțiunile trebuie făcute de comunitate pentru comunitate. Când părinții, profesorii și liderii locali colaborează, devin o forță reală de protecție în jurul adolescenților.

• Al treilea pilon este dialogul constant între cercetători, factori de decizie și practicieni. Dacă aceste trei categorii acționează împreună, apar rezultatele”.

“Modelul de Prevenire Islandez este o abordare bazată pe comunitate subliniază importanța implicării tuturor actorilor relevanți, inclusiv părinţi, şcoli, autorități locale şi organizații de tineret, pentru a conlucra în sprijinul tinerilor şi a oferi oportunități pentru o dezvoltare pozitivă. Modelul consolidează factorii de protecție, atenuează factorii de risc şi construieşte medii sănătoase, concentrându-se pe patru domenii-cheie: familia, grupul de prieteni, timpul liber şi şcoala.

Ca rezultat al implementării acestui model, Islanda se situează acum printre țările cu cele mai scăzute niveluri ale
consumului de substanțe în rândul adolescenților din Europa”, precizează realizatorii cercetării.

Raportul poate fi descărcat aici: