Cum și de ce mai vin copiii la bibliotecă azi, în contextul mediului digital și al ofertelor la librării online? Într-o perioadă în care consumul de carte pare tot mai scăzut, Biblioteca Metropolitană București, cu cele 30 de sedii atrage numărul de cititori care împrumută cărți. Anul trecut a crescut cu aproape 5% față de anul precedent, numărul celor care și-au făcut permis de bibliotecă. „Nu este deloc puțin, mai ales într-o Românie care, din păcate, se află printre ultimele locuri din Europa în ceea ce privește lectura”, spune Ramona Mezei, manager Biblioteca Metropolitană București într-un interviu.

• Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023, potrivit Edupedu.

„Biblioteca de astăzi nu mai este doar un loc unde împrumuți o carte. Este un centru cultural și educațional de proximitate”, mai spune Ramona Mezei.

Filialele Bibliotecii Metropolitane au pagini de Facebook, le gasesti aici, în funcție de sectorul în care locuiești, găsești ofertele și atelierele disponibile, gratuite în special pe parcursul verii. Sunt programe despre AI, chat programe cu psihologi despre gândire critică, dar și programe pentru bunici.

Sunt ateliere, jocuri educaționale, cluburi de lectruă, șah și LEGO, toate gratuite, unele în colaborare cu ONG-uri.

În același timp sunt și spectacole susținute de Teatrul „Licurici”, primul și singurul teatru de păpuși care funcționează în cadrul unei biblioteci publice din România.

Dacă vreți să împrumutați cărți, puteți verifica online în catalogul online al Bibliotecii Metropolitane București, dacă și la ce sediu se află exemplarele dorite.

De asemenea, s-a deschis și un spațiu nou – 𝗖𝗼𝗺𝗽𝗮𝘀𝘀𝗛𝘂𝗯 𝗜𝗮𝗻𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗶𝗴𝗶𝘁𝗮𝗹𝗮̆ 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗮̆ 𝘁𝘂𝘁𝘂𝗿𝗼𝗿.

„Creat pentru comunitate, CompassHub este locul în care copiii, tinerii, adulții și seniorii pot participa la activități care dezvoltă competențele digitale și îi pregătesc pentru provocările viitorului.

În același timp, ONG-urile, școlile și formatorii independenți pot utiliza gratuit acest spațiu modern pentru organizarea de traininguri, ateliere, seminare și alte activități educaționale, cu o singură condiție: 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗶𝗰𝗶𝗽𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗮̆ 𝗳𝗶𝗲 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁𝗮̆ 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘁𝗼𝘁̦𝗶”, potrivit unui anunț pe pagina de Facebook a Bibliotecii Metropolitane.

• Alte spații ale BMB: centru Mediateca George Enescu – Biblioteca Metropolitană Bucureşti și Artoteca – Biblioteca Metropolitană Bucureşti.

Interviul integral cu managerul Bibliotecii Metropolitane București, Ramona Mezei:

• Ce proiecte gratuite are Biblioteca Metropolitană București pe perioada verii?

Ramona Mezei, manager Biblioteca Metropolitană București: Toate activitățile și serviciile Bibliotecii Metropolitane București sunt complet gratuite și se adresează tuturor vârstelor, de la cei mai mici copii, până la adolescenți, adulți și seniori. Credem cu tărie că accesul la cultură și educație nu ar trebui să depindă de situația financiară a unei familii. De aceea, biblioteca publică are un rol atât de frumos, acela de a face cunoașterea accesibilă pentru toți și de a reduce inegalitățile.

Biblioteca Metropolitană București înseamnă o rețea de 30 de filiale răspândite în toate sectoarele Capitalei, dintre care 20 sunt enciclopedice, 6 sunt dedicate copiilor și tinerilor, iar celelalte includ Artoteca, Mediateca, Biblioteca de Limbi Străine și Biblioteca Sonoră pentru Nevăzători și Ambliopi. În 2025, prin cele peste 1.700 de evenimente organizate în întreaga rețea, am reușit să aducem împreună peste 100.000 de participanți.

Vara, biblioteca se transformă într-un loc în care imaginația prinde viață, creativitatea înflorește, iar fiecare zi aduce o nouă aventură a cunoașterii.

Prin programul BiblioVacanța, unul dintre cele mai îndrăgite proiecte ale noastre, copiii și adolescenții descoperă ateliere de lectură, activități de dezvoltare personală, jocuri educative, experimente științifice, activități artistice și experiențe de învățare nonformală care transformă vacanța într-o experiență plină de aventură și descoperiri, în care se leagă prietenii noi.

Prin parteneriate de tradiție, precum AstroFest, îi apropiem pe copii și pe părinți de minunile științei și ale Universului. Iar prin evenimente precum Kids & Family Siesta și West Side Flower Fest scoatem cărțile afară din biblioteci, în parcuri și în inima orașului, acolo unde familiile își petrec timp de calitate împreună.

De asemenea, proiectul „Biblioteca la firul ierbii” duce lectura direct în mijlocul comunității, iar proiectul inedit „Biblioteca de la Metrou”, realizat în parteneriat cu Biblioteca Națională a României și Metrorex, aduce cărțile mai aproape de bucureșteni în stația de metrou Unirii. Prin inițiative permanente precum „Opera la Bibliotecă” și „Simezele Bibliotecii”, publicul se bucură gratuit de muzică, artă și experiențe culturale de înaltă calitate.

Ne dorim foarte mult să construim punți între oameni. Prin programele noastre promovăm dialogul intercultural, diversitatea și incluziunea, aducând laolaltă generații, culturi și experiențe diferite. De exemplu, prin programul „Literatura fără vârstă” încurajăm oameni din toate generațiile să se exprime creativ, fie prin „Memorii în cuvinte”, dedicat seniorilor și poveștilor lor de viață, fie prin „Prietenie fără granițe”, care îi ajută pe copii să se cunoască, să se respecte și să construiască prietenii bazate pe empatie și înțelegere.

Unul dintre proiectele noastre de suflet este „Corners of the World” („Colțuri multiculturale”). Este un spațiu cald și primitor în care fiecare comunitate își aduce cărțile, obiectele tradiționale, muzica și poveștile. Aici celebrăm împreună bogăția culturală a Bucureștiului. În prezent, în câteva dintre filialele noastre, am amenajat colțurile palestinian, bengalez, chinez, nepalez, ucrainean și pakistanez, iar familia aceasta frumoasă continuă să crească pe măsură ce noi comunități ni se alătură.

Toate aceste proiecte frumoase sunt posibile datorită parteneriatelor solide cu școli, instituții culturale și organizații sociale, o dovadă vie că biblioteca a devenit o platformă de întâlnire între educație, cultură și comunitate.

Librăria este un spațiu de achiziție, în timp ce biblioteca este un spațiu de acces democratizat la cunoaștere, de educație, de întâlnire și de formare a obiceiului de lectură.

Biblioteca de astăzi nu mai este doar un loc unde împrumuți o carte. Este un centru cultural și educațional de proximitate, un cămin al învățării pe tot parcursul vieții, al dialogului sincer și al construirii de comunități empatice și multiculturale. Într-o lume care uneori pare grăbită, biblioteca rămâne un spațiu sigur, plin de modele frumoase și de experiențe care contează, un loc unde lectura se împletește cu știința, creativitatea, tehnologia și, mai ales, cu bucuria de a fi împreună.

• De ce să vină copiii la bibliotecă atunci când există atât de multe cărți în librării, azi?

Ramona Mezei, manager Biblioteca Metropolitană București: Biblioteca și librăria nu se exclud, ci se completează. Librăria este un spațiu de achiziție, în timp ce biblioteca este un spațiu de acces democratizat la cunoaștere, de educație, de întâlnire și de formare a obiceiului de lectură. Dacă într-o librărie poți cumpăra o carte, într-o bibliotecă poți descoperi plăcerea de a citi și poți dezvolta o relație de durată cu lectura.

La Biblioteca Metropolitană București, copiii nu vin doar pentru a împrumuta cărți. Ei descoperă lectura prin experiențe culturale și educaționale care îi ajută să învețe, să creeze și să relaționeze cu ceilalți și, mai ales, să își formeze obiceiul de a citi încă de la vârste fragede.

Participă la ateliere de lectură și povești, scriere creativă, creație artistică, la activități recreative desfășurate atât în bibliotecă, cât și în aer liber, descoperă orașul prin tururi ghidate și activități culturale, participă la cursuri de limbi străine, activități digitale și de inițiere IT, ateliere de educație media și film, precum și la ateliere de știință și tehnologie care le stimulează curiozitatea, imaginația și gândirea critică.

În același timp, cluburile de lectură, șah și LEGO și spectacolele susținute de Teatrul „Licurici”, primul și singurul teatru de păpuși care funcționează în cadrul unei biblioteci publice din România, transformă biblioteca într-un spațiu al întâlnirii, al creativității și al apartenenței la comunitate.

În anul 2025, Biblioteca Metropolitană București a înregistrat peste o jumătate de milion de tranzacții de circulație a documentelor, iar 56,9% dintre utilizatorii nou-înscriși au fost elevi și studenți. Aceste date demonstrează că tinerii continuă să considere biblioteca un spațiu relevant de învățare, descoperire și socializare și că, într-o societate profund digitalizată, biblioteca publică își păstrează relevanța.

Biblioteca oferă acces gratuit la peste 1 milion de volume și își actualizează des colecțiile

Biblioteca Metropolitană București își actualizează permanent colecțiile prin achiziția de noutăți editoriale și diversificarea ofertei de lectură. Da, avem și foarte mulți adulți înscriși la bibliotecă, iar preferințele acestora se îndreaptă în special către literatura contemporană, romanele istorice, psihologia și dezvoltarea personală, memorialistica și biografiile, istoria, literatura polițistă și volumele de actualitate și nonficțiune.

Faptul că oameni din cele mai diverse domenii de activitate aleg să își facă permis la Biblioteca Metropolitană București și să folosească serviciile noastre reprezintă una dintre cele mai bune dovezi că biblioteca rămâne un spațiu viu, actual și necesar pentru comunitate.

În contextul în care costurile cărților cresc, biblioteca oferă acces gratuit la peste 1 milion de volume și rămâne una dintre cele mai importante forme de democratizare a accesului la cultură și educație. Mai mult decât atât, biblioteca oferă ceva ce nicio librărie și nicio platformă digitală nu pot oferi de unele singure, experiențe de învățare împărtășite, întâlniri între oameni și generații, sentimentul de apartenență la o comunitate și posibilitatea de a descoperi că lectura poate fi o poartă către artă, știință, tehnologie și înțelegerea lumii.

Într-o perioadă în care copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, biblioteca rămâne unul dintre puținele spații publice gratuite în care aceștia pot învăța, crea, socializa și se pot dezvolta împreună cu alți copii, într-un mediu sigur, incluziv și stimulativ. În fond, misiunea unei biblioteci publice nu este doar să pună cărți la dispoziția copiilor, ci să formeze cititori pentru întreaga viață.

• Mai are sens lectura în era inteligenței artificiale?

Ramona Mezei, manager Biblioteca Metropolitană București: Mai mult ca oricând!

Inteligența artificială poate genera informații și poate oferi răspunsuri, însă nu poate înlocui competențele pe care le dezvoltă lectura, cum ar fi gândirea critică, capacitatea de analiză, discernământul, creativitatea, empatia și înțelegerea contextului.

Dacă în trecut citeam pentru a avea acces la informație, astăzi citim pentru a putea evalua, interpreta și verifica informația pe care o primim, inclusiv pe cea generată de inteligența artificială.

Rezultatele programului PISA arată constant că elevii care citesc de plăcere obțin rezultate școlare mai bune, dezvoltă competențe superioare de gândire critică și au o capacitate mai mare de rezolvare a problemelor. Cercetările realizate de American Academy of Pediatrics demonstrează că lectura contribuie la dezvoltarea limbajului, a atenției, a memoriei și a empatiei, iar studiile National Literacy Trust arată că elevii care citesc regulat au un nivel mai ridicat de bunăstare emoțională și sunt mai încrezători.

În același timp, World Economic Forum identifică printre competențele esențiale ale viitorului gândirea critică, creativitatea, învățarea continuă și analiza informației. Toate aceste competențe sunt cultivate direct prin lectură.

Într-o lume în care informația este produsă și distribuită instantaneu, inclusiv de instrumentele de inteligență artificială, capacitatea de a citi în profunzime, de a analiza și de a înțelege contextul devine una dintre cele mai importante competențe ale secolului XXI.

Inteligența artificială poate răspunde la întrebări, însă nu poate citi în locul nostru, nu poate gândi critic în locul nostru și nu poate dezvolta empatia în locul nostru. O societate care citește este o societate mai bine pregătită să folosească responsabil inteligența artificială.

• Ce alte activități aveți la sediile Bibliotecii Metropolitane București?

Ramona Mezei, manager Biblioteca Metropolitană București: Biblioteca Metropolitană București este astăzi mult mai mult decât un loc de împrumut al cărților. Este un veritabil centru cultural și comunitar, un hub educațional și de învățare pe tot parcursul vieții, care conectează oameni, idei, culturi și generații și oferă acces gratuit la cultură, informație și educație.

Cum vă spuneam, în anul 2025, Biblioteca Metropolitană București a organizat peste 1.700 de evenimente culturale și educaționale, desfășurate atât în rețeaua de filiale, cât și în afara acesteia, și a înregistrat un impact cumulat de peste 100.000 de participări la activitățile sale culturale și educaționale. În același timp, comunitatea online a Bibliotecii Metropolitane București depășește 100.000 de urmăritori pe platformele de social media, iar serviciile digitale ale instituției au generat peste 640.000 de sesiuni în catalogul online, confirmând că biblioteca publică este nu doar un spațiu fizic de proximitate, ci și o instituție culturală modernă, conectată la nevoile și comportamentele de consum cultural ale publicului contemporan.

Tot în anul 2025, instituția a dezvoltat o rețea solidă de colaborare, concretizată în 185 de parteneriate cu școli și universități și în 58 de parteneriate cu instituții culturale, organizații neguvernamentale și alți parteneri sociali și educaționali. Aceste colaborări permit dezvoltarea unor programe complexe și relevante pentru comunitate și confirmă rolul bibliotecii ca platformă de cooperare între educație, cultură și societatea civilă.

Activitatea Bibliotecii Metropolitane București depășește cu mult serviciile tradiționale de bibliotecă și include lansări de carte, conferințe și dezbateri, expoziții, întâlniri cu scriitori și artiști, cluburi de lectură, activități de educație civică și juridică, proiecte de promovare a lecturii, programe dedicate copiilor și familiilor, activități de incluziune socială și digitală, proiecte pentru persoanele vulnerabile, precum și proiecte europene și internaționale.

Numai în anul 2025, în filialele noastre, au fost organizate peste 70 de cluburi de carte, aproape 200 de activități în cadrul proiectului „Citește și dă mai departe!”, peste 20 de spectacole și recitaluri „Opera la Bibliotecă”, precum și peste 60 de activități și peste 30 de spectacole externe în cadrul programului „Teatru pentru toți”.

Biblioteca Metropolitană București dezvoltă, de asemenea, proiecte de dialog intercultural și incluziune, precum „Corners of the World”, programe de educație ecologică, precum „Green Journey on the Danube”, proiecte europene precum „LiBRI – Library Bridges” și „Modern Community”, precum și activități dedicate migranților și refugiaților, confirmând rolul bibliotecii ca spațiu al coeziunii sociale, al dialogului intercultural și al participării comunitare.

În același timp, prin administrarea Bibliotecii Digitale a Bucureștilor, DigiBuc, inclusă în ghidul de cercetare Open Access al University College London, precum și prin catalogul online, accesul gratuit la internet și serviciile digitale oferite în filiale, Biblioteca Metropolitană București contribuie la conservarea și valorificarea patrimoniului cultural al Capitalei și la reducerea decalajelor de acces la informație și competențe digitale.

Biblioteca publică de astăzi nu mai este doar un loc al cărților. Este unul dintre puținele spații publice gratuite în care oamenii pot învăța, crea, dialoga, descoperi alte culturi, își pot dezvolta competențele și pot participa activ la viața comunității. 

• Acum, de când au crescut prețurile cărților și statisticile arată că românii citesc puțin, a crescut obiceiul de a împrumuta cărți?

Ramona Mezei: Da, chiar a crescut. Și asta ne bucură enorm.

Creșterea prețurilor cărților și a costului vieții a făcut ca bibliotecile publice să devină și mai importante pentru oameni. Într-un context economic în care multe familii trebuie să se gândească de două ori înainte de a cumpăra o carte, biblioteca oferă un sprijin real, acces gratuit, fără bariere, la lectură, cunoaștere și educație.

La Biblioteca Metropolitană București, cititorii au acces gratuit la un fond documentar de peste 1 milion de volume, actualizat permanent cu noutăți editoriale și care acoperă domenii dintre cele mai diverse. Astfel, oricine poate citi, învăța și descoperi autori noi, indiferent de posibilitățile financiare.

Am simțit foarte clar această nevoie în ultimii ani. În 2025, numărul celor care și-au făcut permis de bibliotecă a crescut cu aproape 5% față de anul precedent. Nu este deloc puțin, mai ales într-o Românie care, din păcate, se află printre ultimele locuri din Europa în ceea ce privește lectura.

Credem că această evoluție este rezultatul eforturilor constante de a transforma biblioteca într-un spațiu viu, deschis și relevant pentru comunitate, prin proiecte desfășurate atât în interiorul filialelor, cât și în afara lor. Atelierele, întâlnirile cu scriitori, cluburile de lectură, activitățile pentru toate vârstele și proiectele prin care ducem lectura în comunitate au contribuit la apropierea oamenilor de bibliotecă și, implicit, de cărți.

Dincolo de orice statistică, cea mai mare bucurie este să vedem că biblioteca a devenit pentru mulți un loc în care se simt bineveniți, unde pot împrumuta cărți, participa la activități, învăța lucruri noi sau pur și simplu petrece timp într-un spațiu sigur, prietenos și deschis tuturor.

Pentru noi, biblioteca nu este doar un loc din care împrumuți cărți. Este un spațiu în care accesul la cultură și educație nu reprezintă un privilegiu, ci un drept al fiecărui om. Vom continua să lucrăm pentru ca acest drept să fie cât mai ușor de exercitat de toți bucureștenii.

Accesul la lectură nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept cultural al fiecărui cetățean.

• Am observat panourile publicitare din București cu Biblioteca Metropolitană. Cum ați reușit să faceți reclamă cărților?

Ramona Mezei: Permanent, ne-am propus să scoatem biblioteca dintre rafturi și să o aducem în viața de zi cu zi a oamenilor. Credem că lectura și biblioteca trebuie să fie prezente acolo unde sunt oamenii, în spațiul public, în mediul online și în conversațiile despre educație și viitor.

Campania outdoor și online a Bibliotecii Metropolitane București a fost realizată pro bono, cu sprijinul partenerilor de la The Onion Media, cărora le mulțumim pentru faptul că au ales să susțină lectura și accesul la cultură.

Prin această colaborare, mesajele Bibliotecii Metropolitane București au ajuns la un public larg și au contribuit la creșterea vizibilității instituției, la promovarea lecturii și la informarea cetățenilor cu privire la serviciile gratuite oferite de bibliotecă.

Credem că lectura merită să fie promovată la fel de vizibil precum orice alt produs sau serviciu, deoarece investiția în cultură este, în realitate, o investiție în educație, dezvoltare și coeziune socială.

Dacă societatea investește resurse considerabile pentru a promova consumul, este firesc să promovăm și lectura, gândirea critică și accesul la cunoaștere. Într-o epocă marcată de suprainformare, dezinformare și transformări tehnologice accelerate, lectura nu este un lux cultural, ci o competență esențială pentru participarea activă și responsabilă la viața democratică.

Biblioteca trebuie să fie vizibilă în spațiul public, pentru că lectura merită să fie la fel de prezentă în viața orașului precum orice alt mesaj de interes public.

• Ce buget are Biblioteca Metropolitană?

Ramona Mezei: Suntem o instituție publică de cultură, aflată în subordinea Primăriei Municipiului București și finanțată din bugetul local.

Cred cu convingere că bibliotecile publice nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție inteligentă și de perspectivă în oameni și în comunități. Când investești în biblioteci, în cărți noi, în spații primitoare, în tehnologie și în programe pentru toate vârstele, de fapt investești în capitalul uman, în educație și în viitorul orașului.

Astăzi, o bibliotecă modernă înseamnă mult mai mult decât rafturi cu cărți. Este un loc viu de întâlnire, unde copiii descoperă bucuria lecturii, unde tinerii au acces la tehnologie, unde adulții și seniorii găsesc spații de învățare, creativitate și conectare. În marile orașe europene, bibliotecile sunt privite ca infrastructuri esențiale pentru educație, incluziune și viață comunitară.

De aceea, toți cei care lucrăm în domeniu ne-am dori ca bugetele pentru cultură să fie mai consistente. O societate care alocă resurse serioase pentru lectură, educație și cultură devine mai rezilientă, mai creativă și mai bine pregătită pentru provocările viitorului.

Toate informațiile financiare ale Bibliotecii Metropolitane București, inclusiv bugetul, sunt publice și se regăsesc pe site-ul nostru, la secțiunea “Transparență decizională”. Oricine poate verifica acolo cum sunt cheltuiți banii publici. 

Mulțumim din suflet şi bucureștenilor care donează cărți, fiecare volum contează și ajunge cu drag la alți cititori. 

De asemenea, suntem profund recunoscători societății civile pentru sprijinul constant. Uneori ni se alătură în proiecte cultural-educative, alteori ne ajută concret, cu mici renovări și reorganizări de spații. Exemple frumoase sunt Ludoteca de la filiala pentru copii și tineri “Ion Creangă” și CompassHub Iancului, spațiu dedicat dezvoltării competențelor digitale, amenajate cu sprijinul Asociației Young Initiative, YMCA Romania, YMCA Europe, Sundazed Interiors și HP HOPE, viitoarele amenajări de la filialele ”Alexandru Odobescu” și “Liviu Rebreanu”, unde beneficiem de sprijinul Asociației “Străzi pentru Oameni” și, respectiv, EduCab dar și viitoarea amenajare a curții de la Sediul Central, pe care o vom realiza cu cei de la Asociația “Pădurea Copiilor”. Aceste gesturi ne arată că biblioteca este cu adevărat a comunității.

În final, vreau să mai spun doar atât: bibliotecile nu sunt relicve ale trecutului, ele sunt infrastructuri vii ale viitorului. Și suntem profund recunoscători pentru orice sprijin care ne ajută să ne îndeplinim cât mai bine acest rol în slujba bucureștenilor”.