VIDEO Cum a fost în Tabara Joblandia de viitor și imaginatie

Timp de 3 zile, 12 liceeni din 4 licee din București au participat la ”Tabăra de imaginație și viitor” lansată de asociația HRClub. Atelierul de creativitate a fost ținut de Cristina Andone, scriitoare și co-fondator Joblandia. Este o platformă gratuită, unde profesorii pot programa mai multe vizite la 80 de firme din țară, atât instituții de stat cât și private, mici sau corporații, pentru ca elevii să le poată vizita în cadrul Școlii Altfel sau Săptămâna Verde. Totul gratuit. În program anul acesta 5000 de elevi au făcut vizite la bănci, la un penitenciar, la o stupină sau la Apele Române. Sunt doar câteva exemple de locuri pe care elevii le pot vede și înțelege ce stă în spatele unui job într-o asemenea instituție sau firmă.

• Cristina Andone este autor al romanului Plec, al antologiei Nesupusele și al colecției Cartea Bunătății și alte cărți pentru copii, alături de alte titluri publicate în română, franceză, suedeză și chineză ( 28 de cărți vândute în 200.000 de exemplare). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și președintele Fundației Ce Poți Face. Din perspectiva de co-creator al conceptului Joblandia, Cristina s-a implicat în organizarea primei tabere de imaginație și viitor, program pilot al HRClub care urmează a fi scalat în următorii ani.

 

Revenind la Tabăra de imaginație și viitor, dintre elevii care au mers în cele mai multe vizite cu liceul în Joblandia au fost aleși 12 adolescenți din 4 licee din București: Tudor Vianu, George Coșbuc, Marin Preda si Little London.

”Trebuie să le dăm puțină energie și chef față de ceva acestor copii, de aceea am creat Joblandia și apoi această tabără de creație. Să nu se gândească că nu știu ce să facă, ci să se gândească la ce ar putea să facă. Pe pozitiv”, spune Cristina Andone.

Cum a fost în Tabara de viitor

La atelierele din tabără, Cristina le-a dat copiilor niște instrumente de creație, de gândire:

”Am construit Tabăra ca pe o călătorie cu 12 personaje de poveste – cei 12 liceeni selecționați pentru această ediție. Imaginați-vă o mansardă de casă bucureșteană antebelică, cu pereți înalți, scări întortochete de lemn și un șemineu vienez tronând la intrarea principală. În mansardă și în mica loggie a acesteia am avut cuibul nostru de joacă de-a viitorul. Ne-au însoțit o pânză imensă cu pictura post-modernistă a lui Dimișca și un covor oltenesc de 100 de ani, cu o poveste de dragoste și de neuitare. Acum imaginați-vă 12 adolescenți debordând de inteligență, efervescență și umor. Timp de trei zile le-am dat câteva instrumente de a-și cataliza creativitatea, potențialul era acolo.

În prima zi a fost ”botezul” de imaginație: am experimentat jocuri de asocieri a la Magritte, (Cristina le arăta un stilou iar ei trebuiau să îl descrie cât mai în detaliu, folosindu-se de mai multe simțuri) am creat o poezie post-modernă în imaginar kinestezic iar apoi am văzut în echipă cum putem multiplica experimentul. În a doua zi, am lucrat mai aplicat pe modelarea viitorului și pe imagine, pornind de la o grilă de șapte variabile și de la discutarea propriilor valori”.

 

 

Marenca, una dintre elevele care a participat la tabăra de trei zile mi-a spus de ce a ajutat-o această tabără:

”Sunt mai mult genul introvert deși admir oamenii care se deschid pur si simplu, împărtășind. Tabara aceasta a fost însă altceva, m-a schimbat. M-am văzut prin ochii celorlalți participanți, m-am comparat cu ceea ce vreau să devin și am văzut cât mai am de lucrat pentru a ajunge acolo. Cred ca este important să știi cum ești și ce poți să faci”, a spus eleva de liceu.

Provocare – probă de curaj 

Cristina Andone povestește că le-a dat copiilor pentru acasă, o temă mai neobișnuită dar la care au făcut față și le-a plăcut. ”Am lucrat cu instrumentul Asociere din trusa de creativitate. Am avut o rupere de ritm cu provocarea ”temă pentru acasă” fără de care nu se trece în următoarea zi de Tabără. Liceenii au fost invitați să treacă printr-o ”probă de curaj” prin expunerea voluntară la o situație cumva suprarealistă: provocarea a fost ca, după curs, fiecare să ceară politicos o reducere la un produs foarte ieftin care nu era la reducere. Într-un magazin, la alegere. Unii au mers la Mega, alții la o librărie, alții la o cafenea. Ideea nu era să primească reducerea ci să își strângă curajul de a cere această reducere și să vadă că nu se sfârșește lumea. Unii au primit chiar o reducere substanțială, alții au fost refuzați scurt. Pentru toți a fost o experiență de antrenament al curajului pentru că viața este foarte mult despre provocări și despre a te expune lor. Dacă totul se întâmplă în condiții de clopot de sticlă, unde mai este creativitatea?

Marenca a decis să meargă la Cărturești și la magazinul din colțul străzii (unde patronii o cunoșteau) pentru experiment.

”Experimentul din magazine mi-a demonstrat că sunt un bun comunicator, că am abilitatea de a expune argumente si de a convinge. M-am bucurat că am creat un context credibil și că am reușit să duc la bun sfârșit experimentul fără să dezvălui faptul că rezolv o temă. M-am descurcat și sunt mândră de felul în care am făcut asta”, spune fata.

Și mama ei mi-a spus că i s-a părut foarte interesant experimentul și modul în care fiica ei a ales cele două magazine.

”La Cărturești l-a chemat pe manager și el i-a arătat același produs la un alt raft unde era la jumătate de preț. Nu știu din ce motiv. O agendă pe care și-o dorea ea. Nu i-a făcut o reducere dar a înțeles că un magazin mare are o altă politică, că își permite să piardă că să atragă clienți. Al doilea magazin pe care l-a ales a fost cel de la colțul străzii noastre, unde îi cunoaște pe patroni. Le-a spus că vrea să cumpere o înghețată dar nu îi ajung banii și vânzătoarea i-a spus: lasă, nu-mi da nici un ban. Păstrează-i. E gratis. Și a fost uimită de rezultat. A tras singură concluzia că oamenii cu firme mai mic sunt mai sufletești, o și cunoșteau”, a povestit mama fetei.

Un alt exercițiu: să-și imagineze ce gust are viitorul, ce vezi, ce miroși în viitor

”În a treia zi, am experimentat instrumentul NON în creativitate și rolul constrastului. Apoi ne-am antrenat cu o structură persuasivă care se regăsește des în ritmul multor compoziții muzicale, narative sau vizuale. Este un ritm de bază al compoziției. A fost o plăcere să văd cum au rezolvat tema Scrisoare către viitor pe structura persuasivă învățată și cu elemente kinestezice”, spune Cristina Andone.

Câteva exemple de scrisori către sine din viitor 

”Când am scris scrisoarea către mine cea din viitor am înțeles care este drumul meu către viitoarea carieră. Încă mă gândesc la acea temă și mă simt de parcă rescriu și îmbogatesc scrisoarea de fiecare dată. Cu un gând, cu o idee, cu un parfum sau o senzație. Pentru că vreau să abordez medicina din perspectiva celui care echilibrează oamenii, care îi ascultă și le da încredere. Vreau să fiu psihiatru pentru că iubesc oamenii, îi ințeleg și am descoperit că pot oferi sprijin”, spune Marenca.

Și mama ei, Otilia, crede că tabăra în sine a ajutat-o enorm să-și găsească drumul, să aibă încredere în forțele ei. ”Din scrisoare și-a dat tema că e introvertită și că are capacitatea de a se înțelege cu ceilalți, că poate să facă lucruri. A reușit să se vadă și să se gândească la ea. Până acum se gândea la lucruri din exterior, la teme de exemplu. Pe lângă faptul că au apărut sentimente senzații, lucruri pe care nu le conștientizează, nu mai zic să le scrie, au apărut acum bucurie, stabilitatea”.

video

Ce este Joblandia

Platforma Joblandia a fost lansată în 2023 de către HRClub, asociația profesioniștilor în resurse umane din România. Este un program de voluntariat și responsabilitate socială care răspunde la nevoia de orientare practică a liceenilor în Săptămâna Altfel și/sau Săptămâna Verde. Sunt 80 de companii înscrise în platformă și 150 de licee, din toată țara.

Iar ideea este foarte simplă: orice diriginte poate accesa platforma, poate alege mai multe tipuri de companii înscrise pentru a se programa la vizite cu clasa. Programarea se face în on-line. Vizitele sunt în format fizic, în bănci, fabrici, rafinării, edituri, fonduri de investiții, fundații, instituții ale statului ( Apele Române, BNR) și chiar o stupină.

”Pe lângă corporații, ne dorim foarte mult să le arătăm tinerilor și zona de antreprenoriat și cea de implicare socială. Programul este gratuit pentru toată lumea: clase de liceu și companii. Vara aceasta am pilotat Tabăra de viitor și imaginație la București. Ce ne dorim în 2025? O scalare a programului în capitală, cu 10-14 licee incluse. De asemenea, vrem să ducem această Tabără cel puțin la Iași, la Cluj și la Brașov, acolo unde vom invita 4-5 licee”, spune Cristina Andone.

”Îmi doresc să intre și muzee în platformă, în ideea în care copiii să învețe ce înseamnă să lucrezi în muzeu: la restaurare, conservare’ sau comunicare”, a spus scriitoarea.

 

De ce Joblandia?

50% din studenți abandonează facultatea în primul an, arată un raport UEFSCDI. 75% dintre liceeni spun că nu au vizitat niciodată o companie în timpul liceului ( Pulse Survey 2023 HRClub).

”Miza este foarte mare: copiii noștri să-și aleagă un drum care să-i pasioneze. Să nu se pregătească ” în orb” pentru un domeniu care, de fapt, nu li se potrivește. Iar aici intervine acest program de voluntariat în educație, complet gratuit, Joblandia”.

Înscrierea în program durează 15 minute și o poate face dirigintele

Mai întâi, dirigintele se înscrie în platforma Joblandia, cu clasa. Înrolarea durează cam 15 minute, este on-line și fără costuri. Apoi dirigintele alege companiile pe care dorește să le viziteze cu clasa, selecționează datele posibile iar platforma îl ajută să realizeze ”potrivirea” de calendar. Urmează vizitele în companii ( înainte se semnează niște acorduri GDPR și un cod de conduită și de siguranță). Fiecare vizită durează în jur de 3 ore. Sfatul meu ar fi ca mixul de vizite să fie cât mai divers. De exemplu, o clasă de liceu din București ar putea vizita, într-o săptămână: Banca Națională, BCR, Avon, Kaufland și editura Univers. Sau mixul ar putea arăta altfel: OMV-Petrom, ING, TrendConsult, Nemira, Apele Române.

Joblandia, țara joburilor, își așteaptă din toamnă noi joblandezi doritori să se pregătească pentru a căpăta ”cetățenia” în independență financiară.

Dacă ai un adolescent licean, vorbește cu dirigintele să înscrie clasa în Joblandia. Apoi întreabă-ți copilul cum a fost în vizită la o bancă, la o companie tech, la o companie de health-care, la alta din domeniul beauty, cum a fost la o mare editură sau la una de nișă, la o rafinărie, cum a fost în vizită la un ONG sau la o companie de training. Apropos de diversitate, prin Joblandia se pot vizita mai multe business-uri de antreprenoriat cultural și social, o stupină dar și un penitenciar. 

Pe același subiect:

Cărțile DAR Motan, de Cristina Andone, un dar pentru copii și părinți – Recenzie